FMI: Semne foarte rele toamna are

Riscurile la adresa stabilității globale au crescut, iar piețele financiare sunt marcate de volatilitate, în condițiile crizei din zona euro, afirmă FMI, care, deși salută (cum altfel?) măsurile de relaxare monetară cantitativă adoptate de Banca Centrală Europeană, îi îndeamnă pe liderii europeni să ia măsuri urgente pentru rezolvarea crizei, întrucât, în caz contrar, “acumularea presiunilor în sistemul bancar european ar putea avea ca efect pierderi de active de 2.800-4.500 mld. euro până la sfârșitul lui 2013, cea mai însemnată reducere a creditării urmând să aibă loc în țările de la periferia zonei euro”.

Concret, FMI cere acțiune în trei direcții: reducerea datoriilor guvernamentale într-un mod care să susțină creșterea, aplicarea de reforme structurale în economie pentru a reduce dezechilibrele externe și asanarea sectorului bancar, inclusiv prin recapitalizare și restructurări radicale. FMI recunoaște însă că, în ceea ce îl privește, a calculat greșit impactul negativ al reducerii cheltuielilor publice asupra economiilor europene. “Austeritatea a avut un efect rapid de multiplicare negativ mai mare decât s-a anticipat asupra economiilor, ceea ce ar putea explica în anumite cazuri scăderea PIB”, arată raportul.

Pentru România, raportul FMI menține estimarea de creștere economică de 0,9% pentru 2012 și de 2,5% pentru anul următor – o prognoză care situează România anului 2013 înaintea Poloniei, pentru care Fondul a redus prognoza de creștere la 2,1%. Și față de media UE, România ar urma să stea confortabil, având în vedere pesimismul clar al instituției atât pentru UE în ansamblu (0,1% în 2012, 0,8% în 2013), cât și pentru zona euro (scădere de 0,4% în acest an, creștere cu 0,2% la anul). Șapte din cele 17 state din zona euro ar urma să înregistreze scăderi ale PIB în acest an și șase anul următor, cea mai afectată fiind Grecia, cu 6% în acest an și 4% în 2013.