FMI reduce perspectivele economice și cere guvernelor să nu accelereze inflația prin măsuri fiscale

Fondul Monetar Internațional (FMI) va reduce perspectivele de creștere economică la nivel global, în contextul situației internaționale incerte, anunță directorul instituției, Kristalina Georgieva, cerându-le guvernelor țărilor să aplice doar măsuri fiscale “responsabile”, nu să accelereze inflația.

“Am ajustat deja de trei ori în scădere proiecțiile noastre privind creșterea economică, la 3,2% pentru anul 2022 și la 2,9% pentru 2023. După cum veți vedea în versiunea actualizată de săptămâna viitoare privind Perspectivele Economice Globale, vom reduce estimările de creștere pentru anul viitor. Și vom semnala că riscurile de recesiune sunt în creștere. Estimăm că state reprezentând aproximativ o treime din economia globală se vor confrunta cu cel puțin două trimestre consecutive de contracție anul acesta sau anul viitor. Și, chiar când creșterea va fi pozitivă, va fi resimțită ca recesiune, din cauza scăderii veniturilor reale și a creșterii prețurilor”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul FMI, în cadrul unui seminar organizat de Universitatea Georgetown, conform stenogramei discursului, vizualizată de agenția MEDIAFAX.

Directorul Fondului Monetar Internațional a îndemnat guvernele să se concentreze pe trei priorități pentru relansarea economiilor – acțiuni de reducere a inflației, politici fiscale “responsabile” și eforturi comune de susținere a piețelor emergente și a națiunilor sărace.

“În primul rând, trebuie continuate acțiunile de reducere a inflației. Acțiunile insuficiente de înăsprire a politicii monetare ar putea face ca inflația să devină neancorată și înrădăcinată, ceea ce ar necesita viitoare dobânzi de referință mult mai mari și mai susținute, cauzând daune masive asupra creșterii economice și asupra oamenilor. Pe de altă parte, înăsprirea politicilor monetare prea mult și prea rapid și acțiuni sincronizate de acest tip în multe țări ar putea împinge multe economii spre recesiune prelungită”, a subliniat Kristalina Georgieva.

“A doua prioritate imediată este să aplicăm politici fiscale responsabile, care să îi protejeze pe cei vulnerabili, fără a alimenta inflația. Ținând cont de gravitatea crizei costurilor produselor de uz zilnic, guvernele trebuie să aplice măsuri fiscale care nu doar să fie temporare, ci și aplicate, concentrându-se cu precizia laserului pe familiile cu venituri mici. (…) Este esențial să fie evitate facilitățile fiscale generalizate, deoarece dacă sunt aplicate la o scară largă, accelerarea cererii va face mai greu să fie contracarată inflația. Cu alte cuvinte, în timp ce politicile monetare apasă frâna, nu trebuie să existe politici fiscale care să apese accelerația, deoarece cursa va deveni foarte dură și periculoasă”, a atras atenția directorul FMI.

În al treilea rând, Kristalina Georgieva a cerut “eforturi comune pentru susținerea piețelor emergente și a economiilor aflate în dezvoltare”. Directorul FMI a pledat pentru “menținerea flexibilității ratelor de conversie valutară” și pentru reducerea riscurilor crizelor datoriilor suverane. “Pentru a reduce riscurile crizelor datoriilor suverane, marii creditori, precum China, și sectorul privat au responsabilitatea de a acționa. Cadrul Comun G20 are rolul de a susține rezolvarea problemelor datoriilor suverane pentru națiunile cu venituri mici. Dar acest proces trebuie să decurgă mai rapid și să fie mai predictibil”, a subliniat directorul FMI.