FMI critică Guvernul pentru că nu privatizează suficient de repede companiile de stat

Autoritățile au îndeplinit toate criteriile de performanță și țintele indicative pentru a treia revizie a acordului, încheiată la 7 decembrie 2011, inclusiv cele pentru legislația de supraveghere bancară și în domeniul companiilor de stat (recrutarea de manageri privați). Au fost îndeplinite doar parțial obiectivele programului privind privatizările, iar autoritățile “au dat înapoi față de angajamentul inițial de a vinde pachete majoritare la companiile de distribuție a energiei electrice rămase în portofoliul statului”.

Deteriorarea mediului economic ar putea întârzia programul de privatizare, însă perspectiva în sectorul energetic rămâne favorabilă din punctul de vedere al prețurilor, apreciază FMI. Programul prevede, pentru prima parte a lui 2012, vânzarea pachetului deținut de stat la Oltchim, a pachetului majoritar al Cuprumin Deva și pachete minoritare din Tarom, Poșta Română, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica și Transgaz, plus o a doua încercare de vânzare a 10% din Petrom. Pentru a doua parte a anului, programul prevede privatizarea unui alt grup de companii, incluzând un pachet minoritar din Nuclearelectrica și vânzarea pachetelor majoritare ale CFR Marfă, ale tuturor companiilor de furnizare a energiei electrice și ale producătorilor de energie.

Autoritățile trebuie să facă eforturi mai ferme pentru restructurarea companiilor de stat, “pentru că spațiul bugetar pentru amortizarea pierderilor mari ale unora dintre acestea nu există, iar condițiile externe ar putea limita succesul ofertelor de privatizare (în special în cazul pachetelor minoritare, unde problemele cu modul cum sunt conduse ar putea limita interesul investitorilor). Activitățile ineficiente sau care generează pierderi sunt o pierdere de resurse pe care România nu și-o mai poate permite”, afirmă FMI, adăugând că “inclusiv dacă toate reformele din programul FMI sunt aplicate, tot va mai rămâne un sector al companiilor de stat doar parțial adaptat necesităților unui stat modern european”.

În privința situației bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. “Controlul strict al cheltuielilor de care va fi nevoie poate pune probleme, însă pentru atingerea acestui obiectiv nu vor fi necesare schimbări majore de politici, fiind suficientă înghețarea salariilor și a pensiilor, coroborată cu sprijin suplimentar din partea UE pentru bugetul de investiții”.

“Guvernul demonstrează angajament constant în raport cu măsurile convenite, însă opoziția politică se intensifică, odată cu apropierea alegerilor din 2012”, notează experții FMI în ultimul raport despre România, publicat marți.

Performanța economică s-a îmbunătățit în trimestrul al treilea din 2011, ca efect al recoltei agricole excepționale și al producției industriale solide, iar cererea internă, construcțiile și piața muncii încep să-și revină, notează experții Fondului. Criza din zona euro însă “va încetini puternic creșterea în trimestrele următoare”, cu o reducere a contribuției la PIB a exporturilor care deja se simte, iar “incertitudinea de pe piețele internaționale a determinat o creștere acută a primelor de risc (CDS), care se va reflecta în ratele dobânzilor, în încetinirea investițiilor și a consumului”. Inflația a scăzut considerabil și este așteptată să se încadreze în ținta asumată (2-4%), iar deficitul de cont curent este așteptat să rămână sub 5% din PIB.

Misiunea FMI sosește marți la București pentru o nouă vizită de evaluare a programului cu autoritățile române, urmând ca discuțiile să se încheie la 6 februarie.