FMI ar fi de acord cu o amânare a liberalizării prețului la gaze pentru populație
La întâlnirea de marți cu delegația FMI, președintele Traian Băsescu a folosit un argument inedit pentru a cere o păsuire de câțiva ani la liberalizarea prețului gazelor.
El a încercat o demonstrație pornind de la propriul său salariu, arătând că un român chiar cu un salariu net de 5.400 de lei, ca al său, nu-și va putea permite un preț liberalizat al gazelor. “Dacă mâine am liberaliza prețurile la gaze, și eu aș avea dificultăți dacă n-aș avea mașina de la Președinție, dacă n-aș avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituției, casa de la Președinție…”
Argumentul său se pare că a convins delegația FMI, întrucât “pe urmă lucrurile s-au flexibilizat”, a spus Băsescu. În schimb, la prețul gazelor pentru consumatorii industriali, FMI “are perfectă dreptate”, din moment ce companiile mari consumatoare primesc gaz la prețul pentru populație, dar apoi exportă producția în proporție de 60%.
În rest, a anunțat președintele, evaluarea de până acum a Fondului este că România și-a îndeplinit toți parametrii la care s-a angajat pentru anul 2012. “Nu vom avea reproșuri nici în documente, nici public, legat de neîndeplinirea vreunui parametru.”
România s-a angajat în fața FMI și a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat prețurile la energie și gaze naturale. În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană și cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populație în 2015.
În repetate rânduri, atât companiile furnizoare, cât și ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, au cerut Guvernului să procedeze mai repede la liberalizarea pieței de energie și gaze, ceea ce ar însemna o scumpire bruscă a acestor produse. Anul trecut, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, mulțumea deschis FMI pentru sprijinul arătat, spunând că “Este o veste bună liberalizarea prețului la gaze pentru investitorii în acest domeniu. Mulțumim suportului FMI în acest sens”. Potrivit lui Hajdnjak, care viza introducerea din 2011 a liberalizării, ar fi trebuit deja aplicată o creștere de preț la gaze de două cifre, ținând cont de creșterea ponderii importurilor din Rusia și a prețului pe mia de metri cubi.
Consumatorii casnici din România plătesc prețuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce prețul gazelor este, după aceleași criterii, apropiat de media UE și mai ridicat decât în țări precum Luxembourg, Franța sau Belgia. Deși românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute prețuri la gaze din UE și aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populației urcă aceste cifre până aproape de și chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, conform Eurostat.