Florin Talpeș, Bitdefender: „Un expert mediu de marketing din România, comparat cu unul american, este ca și cum ar fi terminat clasa a 8-a, iar cel american, doctoratul”

Florin Talpeș, cofondator și CEO al companiei de securitate informatică Bitdefender, una dintre cele mai mari companii românești de software, a vorbit în cadrul galei CEO Awards despre nivelul de cunoștințe al specialiștilor români. Potrivit lui, există mult loc de îmbunătățire a expertizei acestora, dacă facem o comparație cu specialiști din țările care sunt lideri de piață pe anumite segmente.

„Atunci când vorbim despre expertiză – fie că vorbim despre produs, vânzări, marketing – trebuie să ne raportăm la țările care creează știința în produs, vânzări și marketing. România nu este una din ele. Eu folosesc de multe ori o țară care nu e plăcută pentru noi, dar pentru mine personal e o misiune. Dacă vom compara un expert mediu pe marketing din România cu un expert mediu din SUA, e ca și cum ar fi terminat clasa a 8-a. Față de un expert mediu american care e ca și cum și-ar fi terminat doctoratul. Asta e la modul general”, crede fondatorul Bitdefender.

Potrivit lui, dacă o companie se gândește să se extindă regional sau global trebuie să se gândească că, obligatoriu, are nevoie de acel nivel existent în piețele pe care le atacă.

„Ceea ce am făcut noi tot timpul, și e și o misiune personală, a fost ca mereu când am luat experți din țările în care găsești cei mai buni experți, să și formăm echipe românești sau români care să ajungă acolo. Sunt ceea ce numim noi niște drumuri de învățare pentru experții români, încât să ajungă să fie la nivel general, al unei companii de top”.

Îi sfătuiește astfel pe tinerii manageri de top să învețe constant, poate la o viteză mai mare decât era nevoie în trecut: 

„. Eu îmi continui cum s-ar spune munca de evanghelizare legată de învățare. E legat cumva de viteza cu care ești forțat să înveți. Eu când am început antreprenoriatul sau leadershipul am învățat încet și trebuie să recunosc că mediul de atunci mi-a permis lucrul acesta. Astăzi ești forțat să înveți mult mai repede ca să reușești să fii de succes. Și când vorbim de viteză, apropo de ultimele șase luni, vitezele chiar au crescut, pentru că sunt transformări foarte mari care  se întâmplă. Ei bine, în toți acești ani am lucrat cu oameni de produs, de vânzări, de marketing din diferite colțuri ale lumii, și aș vrea să precizez că înainte de a lucra cu noi au avut roluri globale. Adică lucrau în cartiere generale, fie în Germania, în Anglia, în Danemarca, în SUA sau Japonia. Și am văzut constant cum diferențele de cunoștințe, de competențe, de practici, dorința de a învăța și ieșirea din „noi nu putem” pot face masiv diferența dintre succes și eșec. Și ce aș vrea să spun este că, din ce-am observat, este că fiecare piață cere un anumit nivel de cunoștințe, de competențe. Iar diferențele pot fi foarte mari între piețe. Iar în acele piețe locale care de fapt sunt la cârma pieței globale, nivelul de cunoștințe pentru a reuși este cel mai înalt. Deci unde e cel mai înalt? În piețele care sunt lidere. Iar acolo nu doar atât. Acolo se și crează continuu cunoștințe în domeniul respectiv. Deci vârful, standardul se mișcă continuu. Cunoștințele expiră repede de altfel. Iar atunci când, într-o piață ca a noastră, cum e piața românească, pe o temă ajungem organic la nivelul SUA de cunoștințe, foarte probabil că acea temă, acea abordare nu mai e pe val, poate chiar a expirat în bună măsură și poate că altele sunt cele care dau rezultate mai bune. Personal constant ajung în situația în care colegi români de-ai mei, care sunt de fapt de top în domeniul lor de expertiză și care ei înșiși se văd ca seniori, sunt considerați juniori de către colegii mei americani de exemplu.”

Astfel, el sesizează că apare problema: „Dar cum înveți, n-o fi suficient internetul?”.

„Ei bine, nu, din experiența pe care o am. Pentru a ști ce să cauți, ce să înveți și când, ai nevoie ori de eșecuri, care te forțează, și uneori poate fi târziu, ai nevoie de erori, de care uneori e nevoie, ori de cineva care să știe deja. Mi-amintesc că eu când eram la început nu mi-a trecut prin cap să aflu care sunt cei care au reputație de experți pe diverse teme care erau de interes – antreprenoriat, dezvoltare de business – sa încerc să aflu răspunsuri de la ei. De aici și sfatul meu pentru mine tânăr și pentru tinerii de astăzi. Și e un lucru pe care eu încerc să-l fac și îl îmbunătățesc continuu: Fă-ți legături personale cu cei mai avansați pe teme de interes pentru tine. I-ai în board. Dacă nu ai loc, fă-ți un board de adviseri. Sau creează un cadru în care să poți discuta cu ei. De multe ori dai o promisiune prin locul pe care-l dai sau chiar prin procentele din business pe care le dai pentru a obține un ajutor real atunci. Și acesta e un ajutor care se poate întoarce înzecit. Practica asta e rară în piața românească, din ce am văzut eu, față de piața americană de exemplu, unde e o regulă. Întotdeauna încearcă să înveți împreună cu colegii, cu echipa aeste lucruri.”

Când vine vorba despre leadership, observă Florin Talpeș, lucrurile stau puțin diferit, fiindcă încă în România domină cultura organizațională ierarhică, care era o cultură de management de acum 20-30 de ani.

„Astăzi, din punct de vedere organizațional și cultural, lucrurile se întâmplă complet diferit și oricine vrea să învețe cât de cât se poate uita pe ceea ce numim noi FAGA: Facebook, Amazon, Google, Apple, unde modul de abordare e complet diferit, în care organizațiile sunt cât se poate de laterale, cât se poate de puțin ierarhice și, apropo de pandemie, e o concluzie extrem de puternică trasă acum de cercetători, că organizațiile care sunt laterale, deci distribuite flat, trec mult mai bine prin perioade atât de grele cum e COVID-19 pentru unele companii, decât organizațiile care sunt ierarhice, dintr-un motiv foarte simplu: într-o organizație ierarhică riști să nu folosești știința pe care colegii tăi o au, pe când într-o organizație laterală, plată, pui la treabă tot ceea ce știu oamenii pe care îi ai. Și asta poate să însemne o schimbare fundamentală”.