Florin Spătaru, ministrul economiei: României îi lipsește acest “single point of contact”, când un investitor vine și bate la 15 uși fără să aibă o concluzie clară atunci decizia trenează

“Cred că României îi lipsește acest  “single point of contact”, în momentul în care vine un investitor și bate la 15 uși fără să aibă o concluzie clară decizia trenează și atunci  se orientează acest investitor.  Poate să bată la alte uși. Este o bătălie internă la nivelul UE pentru relocarea acestor investitori”, a declarat Florin Spătaru, ministrul economiei la evenimentul ZF “Reindustrializarea României. 2022, momentul adevărului. Ce facem cu industria?”

El a mai spus că pe lista ministerului “avem cel puțin un investitor mare  care își va declara opțiunea, suntem în discuții cu mai multe companii, discutăm în mod regulat de solicitări de informare privind potențiale investiții, ne  uităm la posibilitatea de relocare nu doar din Ucraina, Belarus și  Rusia dar la fenomenul mare de relocare inclusiv din zona asiatică. În domeniul semiconductorilor am inițiat această discuție, există un proiect de 500 de mil euro, suntem în discuții cu jucătorii mari europeni și non europeni pentru a atrage un investitor mare. Industria auto este unul din pilonii principali ai industriei românești. Au fost programe în domeniul bateriilor și pe micro electronică, primul program l-am ratat”

Reindustrializarea este o prioritate și o oportunitate, vedem o întrerupere a lanțurilor de aprovizionare, vedem că  UE și-a setat anumite obiective, dezvoltare sustenabilă, energie verde, producție, nu poți să dezvolți aceste lanțuri de aprovizionare când te bazezi pe achiziția de materii prime dintr-o zonă care nu funcționează după aceste principii. Am inițiat împreună cu atașații economici din ambasade această comunicare pentru a atrage investiții mari. Un investitor mare atrage zeci, sute, mii de investitori mici, acest factor de multiplicare este esențial în dezvoltarea industrială a României. Sprijinirea unor astfel de investitori este posibilă cu condiția de-a crea factorul de multiplicare, statul nu face decât să finanțeze o investiție majoră având venituri prin acest factor de multiplicare, a mai spus ministrul.

Multe state au creat o cursă a finanțărilor, asigurând linii de finanțare pentru anumite direcții. România are capabilitatea de-a veni cu un plan customizat pentru fiercare investitor, să găsim soluții pentru anumite direcții, aceasta poate deveni mai atractivă decât o soluție generică, a mai spus el.

“Cred că industria IT, cu toate componentele pe care le conține este un sector în care trebuie să ne concentrăm. În 2022 industria arată diferit față de 1990, avem alte componente care duc la asigurarea produselor pe care le consumăm în fiecare zi. Noi am venit cu această zonă, cu zona conținutului  digital, a industriei de înaltă tehnologie, ce trebuie să fie dezvoltată”, a mai adăugat el.

Ministrul a mai spus că România are o istorie industrială, în anii ’70-‘80 România a investit mult în capacilități în sectorul industrial, adaptată la beneficiarii pe care îi avem. “Toată industria s-a creat ținând cont de utilizatorul final. Ce am făcut din 1990 încoace? Am exploatat aceste capabilități, cu un program de retehnologizare dat de companiile private ce au preluat aceste unități, dar care nu mai sunt suficiente pentru că intrăm într-o tranziție industrială. Reindustrailizarea are alte principii la bază, este un moment propice pentru marea majoritate a economiilor europene de-a se reinventa, de –a veni cu sectoare noi de activitate care să asigure această zonă. Noi de la Ministerul Economiei spunem că vrem să facem reindustrializarea României, o reindustrializare după 30 de ani, după ce am distrus capacitățile. România are capabilități de dezvoltare în cercetare inovare de care nu prea vorbim, aceste capabilități asigură oportunitatea de dezvoltare industrială ulterioară, cam așa ar trebui să privim industria în acest moment. Știm clar că industria în sine are nevoie de o bază stabilă, adică materii prime de bază pe care trebuie să le asigurăm, poate o facem făcând această tranziție tehnologică în industria chimică, a oțelului, să exploităm materiile prime pentru a putea asigura baza stabilă a dezvoltării ulterioare. România poate oferi multe lucruri, suntem o țară stabilă energetic, cu rezerve importante în categoria celor 137 materii critice, România poate asigura o bună parte din ele. În 20 de ani nu am făcut decât să închidem mine (…). Nu poți să vii să spui că de mâine deschizi mina “X” ca ai resurse, trebuie să vezi care sunt grupurile țintă, interesele lor”

Acesta este principiul care ar trebui să guverneze și pe care îl promovăm, discutând cu Comisia Europeană și operatorii din acest domeniu, vom veni cu o propunere care să acopere aceste nevoi, a adăugat el.