Florin Andrei, analist financiar: Va continua să crească economia României sau vom intra în recesiune în 2023?

Începem anul 2023 cu o stare de incertitudine pe care o cărăm cu noi din 2022, doar că în acest an suntem mai pregătiți, avem o idee la ce să ne așteptăm și știm cum să reacționăm. De altfel, consider anul 2023 unul al rezilienței, al testării modului în care ne-am re-așezat după criza din 2008-09. Suntem mai protejați, suntem mai conștienți de ce înseamnă o scădere a economiei, avem niște fonduri de rezervă, atât la nivelul populației cât și la nivelul companiilor?

Ca un preambul, consider că România va reuși să evite o recesiune în acest an și voi explica acest aspect în cele ce urmează. Creșterea economică se va situa între 2 și 3%, evoluția mediului extern  adăugând greutate asupra evoluției economiei României.

2023 este an pre-electoral, urmat de 2024 un an super-electoral în care România va trece prin toate rundele posibile de alegeri – începem cu euro-parlamentarele în mai 2024, continuăm cu localele și încheiem cu parlamentarele și prezidențialele, ultimele două scrutine probabil urmând a se suprapune, din considerente operaționale și politice. Suplimentar, în 2024 se va schimba și Boardul Băncii Naționale a României, pe actuala configurație parlamentară.

Există o cutumă nescrisă, politică, prin care ultimii doi an de mandat al autorităților locale corespunde unei perioade de lansare a investițiilor. Urmează o perioadă în care vom vedea multe proiecte de investiții implementate, de la clasicele borduri și trotuare până la lucrări la aeroprturile din țară și căi ferate – refacearea conexiunii cu vestul Europei sau achiziția de trenuri noi, deja lansată. Toți acești bani direcționați spre investiții aduc valoare adăugată în economia României, înseamnă comenzi,  producție și, implicit, locuri de muncă care generează salarii folosite ulterior în consum sau investiții personale, materiale sau financiare.

Bani există, chiar mulți, în bugetele locale, marea majoritate acumulând excedente în ultimii ani – spre exemplu orașul Constanța a terminat anul 2022 cu un excedent de 67 de milioane lei în timp ce la nivelul județului excedentul a fost de 141 milioane lei – situația este similară și în alte orașe ale țării. Avem de altfel și banii europeni, fondurile europene de coeziune – exercițiul 2014-2020 are o absorție de 63% iar acesta este ultimul an în care mai putem utiliza banii europeni din acest cadru financiar. PNRR este încă la început iar ultima execuție bugetară ne arată o utilizare de aproximativ 100 milioane de lei.

Ultimele date ale evoluției economiei, în trimestrul al treilea din 2022, ne arată că PIB-ul a crescut cu 4,6% anual și 1,2% trimestrial, ponderea cea mai mare la creșterea PIB fiind investițiile cu 3,8%, urmată de consum cu 2,5%. Sunt două concluzii pe care le putem trage, consumul încetinește (Ă3,3%) prin prisma scăderii puterii de cumpărare și, în același investițiile încep să ia un ușor avans (Ă10%).

Inflația a dat semne că încetinește, de la 16,8% în noiembrie la 16,4% în decembrie, ceea ce ne arată că prețurile încep să se re-așeze după ce prețurile din energie au scăzut. Cu toate acestea, Banca Națională a continuat ciclul de mărire a dobânzilor aplicând încă o creștere de 25 de puncte de bază la ședința din ianuarie, până la nivelul de 7%. Trendul de scădere al inflației va continua și în 2023, urmând ca pe finalul anului să vedem inflația cu o singură cifră.

Dobânzile din piață au început să scadă, ușor dar sigur, pe fondul creșterii lichidității în sistem și al așteptărilor pozitive privind evoluția inflației. În ultimele două luni ale anului 2022, Ministerul Finanțelor a atras din piață peste 15 miliarde de lei, în timp ce în primele trei săptămâni din ianuarie 2023 au atras aproape 17 miliarde lei, o sumă foarte mare față de media de 5-6 miliarde lunar.  Ministerul Finanțelor finanțează deficitul bugetar acum, în condiții de lichiditate excedentară.

Odată cu reașezarea dobânzilor și a unui nivel suficient de lichiditate în piață există premisele pentru reluarea creditării, contribuind la creșterea economică.

Piața imobiliară pare că a fost într-o ușoară așteptare dar dă semne de revenire în condițiile în care prețurile s-au ajustat foarte puțin iar o serie de cumpărători aflați în expectativă au revenit în piață.

Cursul de schimb EURO-RON a fost stabil pe tot parcursul anului 2022 și a debutat cu aceeași stabilitate în 2023 în condițiile unor dobânzi destul de ridicate la lei. În momentul de față nu există un pericol real de apreciere bruscă/puternică a euro față de leu, ci mai degrabă există o posibilitate reală de scădere a euro față de leu prin prisma sumelor foarte mari care urmează a fi folosite din fonduri europene și a dobânzilor (încă) ridicate.

Un lucru este sigur, nu suntem în situația în care eram în 2008! Venim după o perioadă mult mai mare de acumulare, atât a populației cât și a companiilor, o perioadă în care sistemul bancar s-a consolidat iar populația s-a îndatorat în limite sustenabile. Consider că economia României este într-o poziție bună și va evita o recesiune în acest an, urmând a înregistra o creștere economică între 2 și 3%, cu o creștere vizibilă în zona investițiilor.

Evident există și riscuri iar acestea sunt legate în pricipal de evoluția prețurilor din energie, de condițiie monetare cu lichiditate redusă dar și comenzi mai slabe la exporturi.

Florin Andrei este analist financiar și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.