Flavia Popa: Cuvintele care ar defini această perioadă pandemică sunt «responsabilitate» și «solidaritate»

Secretar General • BRD Groupe Société Générale

Profit (2020, la nivel de grup): 963 mil. lei • Număr de angajați: 6.800

—   Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o în pandemie:

Pandemia ne-a dat ocazia și mai ales impulsul să ne gândim la lumea și la viața pe care ni le dorim. Ne-a reamintit cât de puternic este caracterul uman, dar în egală măsură, și cât este de fragil. Într-un studiu realizat la nivel global de Ipsos se spune că nivelul general de fericire nu s-a modificat în cursul anului 2020, iar sănătatea și bunăstarea fizică, relațiile personale și securitatea au devenit prioritățile noastre incontestabile. Îmi place să cred că, pornind de aici, am învățat cu toții să acordăm împreună și nu separat, prioritate reală, atenție și grijă acestor subiecte. Cred că o altă lecție esențială care ne-a fost predată vizează solidaritatea și puterea comunităților.

—   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

În niciun caz nu aș vrea să fac o ierarhie a deciziilor din ultimul an, cu atât mai mult cu cât cuvântul «important» a căpătat valențe nebănuite și diferite pentru fiecare dintre noi. Prin urmare, aleg să va răspund din perspectiva unei acțiuni cu impact. Dacă ar fi să mă uit în trecutul apropiat, sunt tare bucuroasă pentru că BRD împreună cu fundația să culturală, Fundația9, a decis că în aprilie 2020 să constituie un Fond de finanțare pentru producție și creație artistică în condiții de izolare pentru artiștii independenți.  

—   Cum mi-am menținut colegii motivați în ultimul an:

Privind retrospectiv, mobilizarea colegilor mei din BRD în primele momente ale pandemiei și pasul susținut și determinat de-a lungul întregii perioade îmi crează emoție, mândrie să fiu parte din echipă și mă motivează. Am simțit cu toții în perioda pandemiei, ca angajați ai unei bănci sistemice, că în ciuda crizei fără precedent, trebuie să găsim soluții imediate și viabile ca să continuăm să ne servim clienții. Cuvintele care ar defini această perioadă pandemică sunt «responsabilitate» și «solidaritate». Ne-am susținut pe rând când am avut și zile gri, am fost într-un fel de contact permanent, chiar și în afară orelor de muncă online. Paradoxal, pandemia ne-a apropiat poate și mai mult și ne-a arătat cât suntem de puternici în fragilitatea noastră de ființe umane, dacă rămânem împreună.      

—   Work from home sau de la birou?

Ambele, pentru rațiuni lesne de înțeles. Dacă înainte de pandemie nu îmi imaginăm lucrul de acasă ca o metodă eficientă de muncă, pandemia a creat premisele, iar noi ne-am adaptat lor, devenind la fel de eficienți că atunci când eram la birou. Grație digitalizării susținute, tranziția către lucrul de acasă a fost lână și asta ne-a dat putere să ne acomodăm rapid.

—   Locul din care îmi iau energia necesară depășirii unei crize:

Locul din care am reînvățat să îmi iau energia este sufletul meu. Spun „reînvățat” pentru că tumultul vieții de dinainte de pandemie mă făcea să trăiesc uneori, disproporționat, în afara mea. Ca întodeauna, momentele de criză sunt revelatoare și paradoxal benefice pentru a ne recentra și reîntoarce în noi. E drept că soarele și muntele și verdele, alături de energia bună a familiei, prietenilor și colegilor constituie ecosistemul din care mi-am luat puterea și căruia i-am dăruit înapoi, într-un schimb de energie corect, tot ce sunt, știu și pot.          

—   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

Sunt două persoane care m-au inspirat mult în această perioadă. Am învățat de la ele ce înseamnă să te adaptezi cu zâmbetul pe buze la ceva disruptiv, cum să accepți noul și privațiunea, cum să îți faci drum, ca un fir de apă printre pietre și să păstrezi legătura cu prietenii, cum să îți exprimi iubirea și atenția prin o mie și una de căi, cum să te bucuri de clipa ce ți se dă pentru că vrei și știi să ți-o înfrumusețezi cu ce ai la îndemână.  Și aceste persoane sunt fetele mele, cărora le mulțumesc de fiecare dată când am ocazia că m-au ales pe mine să le fiu mamă și pentru care sunt infinit recunoscătoare destinului.   

—   Putere vs. feminitate:

Spun «da» feminității pentru că este un har minunat cu care noi, femeile, ne naștem și pe care îmi doresc să îl potențez mereu. Dacă puterea se definește ca o forță, care nu poate sau nu trebuie să aibă de-a face cu emoția, cu pasiunea, atunci cu siguranță că cele două concepte, putere și feminitate, se exclud. Dacă e așa, puterea nu mă interesează deloc, pentru că e inertă. Dar nădăjduiesc însă că puterea, în sensul ei de autoritate, forță, conducere include întotdeauna emoție, empatie și multe altele. Mai sper că feminitatea nu e alterată de putere ci, dimpotrivă, o potențează pe această din urmă. Îmi place să cred că puterea nu e apanajul exclusiv al masculinului, oricât de rațional este conceptul. Așadar, aleg „puterea feminității” pentru că este ingredientul fascinant care a schimbat și schimbă lumea în bine, mereu.