Fitch, puternica agenție de rating, avertizează România: Perspectivele de reducere a deficitelor record și de stabilizare a datoriei publice aflate în creștere rapidă rămân esențiale în evaluarea ratingului suveran al României. După ani de derapaje fiscale și o credibilitate erodată a politicii fiscale, noul guvern va trebui să facă față provocării de consolidare fiscală

Perspectivele de reducere a deficitelor record și de stabilizare a datoriei publice aflate în creștere rapidă rămân esențiale în evaluarea ratingului suveran al României, după alegerile prezidențiale de luna trecută, afirmă Fitch Ratings. După ani de derapaje fiscale și o credibilitate erodată a politicii fiscale, noul guvern va trebui să facă față provocării complexe de a iniția un proces amplu și pe termen lung de consolidare fiscală, într-un context de perspective modeste de creștere economică și fragmentare politică internă.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, un independent centrist pro-UE, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai. În prezent, au loc discuții între partidele pro-UE din România pentru formarea unui nou guvern. Coaliția pro-UE anterioară s-a destrămat la începutul lunii mai, după doar patru luni de guvernare, în urma victoriei lui Simion în primul tur.

Victoria lui Dan a redus riscurile pe termen scurt ale unei perioade prelungite de incertitudine politică accentuată, care ar fi putut fi însoțită de turbulențe pe piețele financiare. Totuși, rămâne de văzut dacă eficiența politicilor se va îmbunătăți, având în vedere un parlament fragmentat și o polarizare socială accentuată, evidențiată de rezultatul alegerilor prezidențiale (Simion, al cărui partid AUR este al doilea ca mărime în parlament, a câștigat primul tur cu un scor covârșitor de 41%).

Evoluțiile din acest an sunt, în linii mari, în concordanță cu perspectiva Fitch potrivit căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puțin până la reluarea alegerilor prezidențiale, anulate anul trecut, și că ciclul electoral prelungit va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puțin până în a doua jumătate a anului 2025, așa cum am menționat când am confirmat ratingul României la ‘BBB-‘ cu perspectivă negativă, în data de 21 februarie.

Noul președinte și partidele potențiale din viitoarea coaliție au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Potrivit relatărilor din presă, stabilirea unui plan de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor pentru formarea coaliției, iar Dan a declarat că un obiectiv realist pentru deficitul bugetar din acest an ar fi de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe șapte ani al României, convenit cu UE, vizează un deficit de 7% din PIB în 2025.

Deficitul bugetar general al României (GG) a crescut la 9,3% în 2024, de la 6,6% în 2023, conform datelor finale. Creșterea față de estimarea inițială de 8,7% a contribuit la majorarea datoriei publice generale la 54,8% din PIB anul trecut, de la 48,9% în 2023.

Deficitul bugetar înregistrat în primele patru luni din 2025 (4M25) a fost de 56 miliarde RON (2,95% din PIB-ul prognozat pentru 2025), un nivel similar cu cel din aceeași perioadă a anului 2024, când s-a situat la 57 miliarde RON. Comisia Europeană estimează un deficit de 8,6% din PIB pentru 2025 în scenariul în care nu se adoptă politici noi. Comisia prevede, de asemenea, o creștere economică de 1,4%, în conformitate cu prognoza Fitch. Totuși, datele economice de până acum – în special absența creșterii PIB-ului în trimestrul I al anului 2025 – indică riscuri pentru această prognoză, subliniind compromisurile dificile de politică necesare pentru reducerea deficitului.

Deși guvernul anterior a adoptat spre sfârșitul anului trecut câteva măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor, rezultatul fiscal mai slab decât cel anticipat pentru 2024 implică faptul că va fi necesar un efort de ajustare mai mare decât cel planificat în cadrul programului pe termen mediu pentru a atinge ținta de deficit de 7,5%. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta în urma unui acord de coaliție vor reprezenta prima oportunitate de a evalua în detaliu modul și ritmul în care noul guvern intenționează să reducă deficitul în 2025 și 2026.

Intrările de fonduri europene rămân esențiale atât ca stimulent direct pentru creșterea economică pe termen scurt, cât și pentru îmbunătățirea potențialului de creștere pe termen lung. O președinție pro-europeană și formarea unui guvern pro-UE durabil ar sprijini aceste intrări, însă îndeplinirea condiționalităților impuse poate rămâne o provocare dacă fundalul politic pentru elaborarea și implementarea politicilor nu se îmbunătățește. Comisia Europeană nu a impus sancțiuni financiare României în cadrul Pachetului de Primăvară publicat pe 4 iunie, în ciuda deficitului ridicat din 2024, însă acestea rămân o posibilitate.

Următoarea revizuire programată a ratingului suveran de către Fitch este stabilită pentru 15 august. Evaluarea impactului probabil al planurilor de consolidare fiscală ale viitorului guvern va fi inclusă în actualizarea prognozelor fiscale ale agenției, alături de eventualele modificări ale estimărilor privind PIB-ul și alți indicatori macroeconomici.