De ce mai finanțează CNAS spitale „capcană“, cu zeci de paturi, unde chirurgii refuză să opereze pe motiv că nu sunt „de specialitate“ și aleg să transfere pacienții? Câte tragedii trebuie să se mai întâmple în spitale pentru ca autoritățile să intervină ferm?

♦ Spitalul județean de urgență Târgu-Jiu, unde un copil a murit pentru că nu a fost operat de medicul de gardă, are două secții de chirurgie generală cu 103 paturi în total și 13 medici chirurgi: 77% din bugetul spitalului se duc pe salarii ♦ Paradoxal, secția chirurgie generală 1 se autoprezintă pe site-ul spitalului „una din secțiile cu foc continuu, deoarece asigură primirea și rezolvarea urgențelor chirurgicale la orice oră din zi și din noapte“ ♦ Realitatea arată că de fapt cei mai mulți medici din spitalele de stat sunt de găsit după ora 14 la consultații în cabinete private.

Spitalul județean de urgență Târgu-Jiu, unde un copil a murit pentru că nu a fost operat (decizia medicului fiind să îl  transfere la Craiova), are două secții de chirurgie generală cu 103 paturi în total și 13 medici chirurgi, fiind astfel unul dintre spitalele „dotate“ la capitolul chirurgie generală.

Mai mult, datele arată că spitalul are un buget de 218 milioane de lei, dar cei  mai mulți bani, 168 de milioane de lei (adică 77% din total), se duc pe salariile anga­jaților. Un medic chirurg câștigă lunar între 16.000 și 18.000 lei net, fără gărzi, potrivit declarațiilor de avere studiate de ZF  în cazul  celor doi șefi de secții de pe chirurgie.
„Orice caz care reprezintă o urgență medicală vitală trebuie să fie tratat acolo unde pacientul se prezintă dacă unitatea medicală dispune de dotarea medicală necesară și de personal medical în serviciu“, a transmis ieri într-un comunicat Colegiul Medicilor din România.

Nu doar că spitalul de urgență din Târgu-Jiu are două secții de chirurgie, dar are inclusiv mai mulți  medici angajați pe chirurgie generală, din care doi specializați chiar pe chirurgie pediatrică. Cine va fi tras la răspundere în cazul băiatului care a decedat pentru că nu a fost operat la timp? Câte tragedii trebuie să se mai întâmple în spitale pentru ca autoritățile să intervină ferm, iar medicii care greșesc să fie pedepsiți?

ZF a solicitat colegiului să transmită câți medici au fost sancționați și suspendați în ultimii ani din cauza malpraxis, dar nu a primit răspuns.

De altfel, acesta nu este un caz izolat în spitalele de stat, când pacientul moare după ce așteaptă ore în șir să primească asistență medicală (șase ore a așteptat băiatul din Târgiu-Jiu să fie operat). Anul trecut, o tânără 25 de ani, gravidă, a murit la spitalul Mavromati din Botoșani după ce ore în șir nu a primit asistență medicală, iar o altă tânără a născut anul trecut pe trotuarul din fața spitalului Urziceni după ce medicii și asistentele de gardă nu i-au oferit asistență medicală. Nimic nu s-a schimbat de atunci în sistem.

Oficialii spitalului din Târgu-Jiu nu au răspuns solicitării ZF, iar datele din presă arată că medicul chirurg  de gardă Valentin Neagu a fost amendat cu 3.000 de lei de DSP Gorj, la fel și medicul Liliana Puiu Crăciun, care în trecut a avut interdicția temporară de a profesa (după ce fost găsită vinovată în 2015 pentru decesul unui pacient), potrivit datelor din presă.

De ce finanțăm paturi și salariile unor medici fără niciun criteriu de performanță?

Un sfert din bugetul Casei de Sănătate se duce către spitale: dar unde sunt indica­to­rii de performanță pentru medicii din spita­le­le pu­blice, cine și cum le evaluează acti­vi­ta­tea și de ce apar astfel de cazuri? În fiecare an, în ulti­mul deceniu decontările realizate de CNAS pentru spitale au crescut de la 8,5 mld. lei în 2014 la peste 14 mld. lei anul trecut și anul acesta, potrivit datelor pu­blice.

Profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate pe tot timpul exerci­tării profesiei. Medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, lo­ia­litate și respect față de ființa umană. Așa spune Legea 306 din 28 iune 2004 (actua­li­zată) privind exercitarea profesiei de medic.

Realitatea din teren arată că de fapt sunt finanțate la stat salariile medicilor mai mult decât accesul pacienților la servicii medicale. Trei miliarde de lei a fost în 2018 majorarea salarială acordată pentru a susține creșterile salariale ale medicilor și ale asistentelor, în plus față de 8 miliarde de lei care au fost bugetați în total în 2017 pentru salariile angajaților din sănătate.

Cu toate acestea, în continuare accesul pa­cienților la serviciile medicale din spitalele de stat nu s-a îmbunătățit, lipsesc echipa­men­te medicale de bază, materiale,  iar con­di­ți­ile sanitare nu s-au îmbunătățit. Mai mult, ano­­malia persistă în ciuda majorărilor sala­ria­le, pacientul, contri­buabil ca salariat, ajun­ge să scoată bani din buzunar ca să fie văzut la privat de un medic ce lucrează în spital de stat.