Financial Times: Uniunea Europeană trebuie să conștientizeze că securitatea economică începe acasă

“De la afaceri personale la viață corporativă, libertatea de acțiune necesită soliditate economică. Acest lucru li se aplică și statelor: creșterea economică puternică și productivitatea sunt necesare, dacă nu suficiente, pentru o stare de autodeterminare eficientă. Din acest punct de vedere, este bine că acest lucru este conștientizat în noua Strategie de securitate economică propusă de Comisia Europeană”, afirmă editorialistul Martin Sandbu, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Uniunea Europeană trebuie să conștientizeze că securitatea economică începe acasă / Ar fi mai ușor să fie reduse riscurile în relația cu națiunea chineză dacă europenii își pot construi o piață internă puternică”.

Strategia de securitate economică elaborată de Comisia Europeană consideră “promovarea propriei competitivități și aprofundarea integrării pe piața internă” ca fiind prioritare. Ar fi un principiu pentru reconcilierea disensiunilor în materie de preferințe politice și corporative în Europa. Comisia Europeană recunoaște că o strategie eficientă în materie de securitate economică trebuie să beneficieze de achiziții din partea sectorului corporativ și de consens între statele membre. Aceste condiții nu sunt întrunite în acest moment. Deși nu este identificată explicit, China se află în spatele tuturor riscurilor de securitate economică din Europa. Iar acest lucru generează dispute între obiectivele strategiilor comerciale ale multor companii europene și ale susținătorilor politici.

Editorialistul Martin Sandbu argumentează că, în timp ce Europa menține o obsesie pentru piețele exporturilor, unele țări prioritizează cererea internă. Forța Legii privind Reducerea Inflației elaborată de președintele SUA, Joseph Biden, provine din succesul profitabilității pieței interne pentru tehnologii ecologice. În China, strategia de creștere economică s-a axat de mult timp pe exporturi, dar, chiar înainte de formalizarea doctrinei “circulației duale” a produselor, Beijingul începuse să utilizeze piața internă ca motor de creștere pentru segmente importante, precum producția de vehicule electrice.

În prezent, Europa riscă să repete anumite erori proprii în domeniul tehnologiilor ecologice. Apelurile de relaxare a reglementărilor ecologice prin revenirea asupra viitoarei interziceri a motoarelor cu ardere internă ori înăsprirea regulilor privind originea bateriilor riscă să limiteze amploarea piețelor interne pentru tehnologii și servicii ecologice, întrucât capacitățile de furnizare a produselor ar încetini.

“De fapt, Uniunea Europeană a fost foarte bună în crearea unor astfel de piețe, tocmai de aceea rămâne lider în materie de exporturi pentru diverse industrii tehnologice ecologice. Prin urmare, nu ar trebui să uite că reglementările reconfigurate activ sunt baza succesului. Nu ar trebui să uite nici că amploarea piețelor interne intensfică influența asupra configurării piețelor externe și stabilirii standardelor, așa cum remarcă și Strategia Comisiei Europene. Stimularea cererii interne în domeniul tehnologiilor ecologice este direcția Europei spre securitate economică. Este puțin probabil ca firmele suficient de încrezătoare în faptul că pot profita de pe urma creșterii economice generate de investițiile pe piețele interne să opună rezistență la acțiunile de reducere a riscurilor în sensul diminuării dependenței de opțiunile politice din alte zone. Din punct de vedere politic, securitatea economică începe acasă”, concluzionează editorialistul.