Final de poveste pentru Roșia Montană: acțiunile Gabriel Resources s-au prăbușit luni la bursa de valori din Canada, cu victime și în România. Compania anunță că mai are doar 2 mil. dolari fonduri disponibile care se vor epuiza până în luna mai. „Vom avea nevoie de finanțare“
♦ „Când există un dosar de asemenea complexitate, oricare dintre părți când își evaluează șansele în mod onest le evaluează ca fiind mici. De ce? Pentru că această complexitate este atât de mare, în momentul în care discuți de decenii…
♦ „Când există un dosar de asemenea complexitate, oricare dintre părți când își evaluează șansele în mod onest le evaluează ca fiind mici. De ce? Pentru că această complexitate este atât de mare, în momentul în care discuți de decenii de acte, de documente, de întâmplări, de situații pe care trebuie să le explici este o varietate foarte mare de probleme de drept, aspecte care țin de autorități centrale și așa mai departe“. ♦ Acțiunile au fost suspendate luni dimineață la tranzacționare pentru două ore și au revenit la prețul de 0,055 dolari, minus 94%. Volumul a fost de circa 1 milion de acțiuni în câteva minute (55.000 de dolari).
Acțiunile Gabriel Resources (GBU), companie canadiană care intenționa să dezvolte în vestul României la Roșia Montană cea mai mare mină de aur din Europa, s-au prăbușit luni la bursa de valori din Toronto în contextul în care investitorii au penalizat compania pentru înfrângerea în disputa cu România.
Astfel, acțiunile GBU s-au depreciat masiv la 0,05 dolari canadieni pe unitate înainte de deschiderea ședinței de tranzacționare, față de 0,87 dolari la închiderea precedentă, ceea ce înseamnă că circa
850 milioane de dolari s-au evaporat din capitalizarea companiei în doar câteva zile. La aceste prețuri capitalizarea bursieră a Gabriel Resources este de circa 41 mil. dolari. Săptămâna trecută, guvernul a câștigat procesul de arbitraj intentat de Gabriel Resources, care dorea despăgubiri după ce planul său de a exploata resursele de la Roșia Montană a eșuat. Compania solicita despăgubiri de 6,7 mld. dolari.
„Când există un dosar de asemenea complexitate, oricare dintre părți când își evaluează șansele în mod onest le evaluează ca fiind mici. De ce? Pentru că această complexitate este atât de mare, în momentul în care discuți de decenii de acte, de documente, de întâmplări, de situații pe care trebuie să le explici este o varietate foarte mare de probleme de drept, aspecte care țin de autorități centrale și așa mai departe“, spune Crenguța Leaua de la casa de avocatură locală LDDP – Leaua Damcali Deaconu Păunescu –, care a reprezentat România la Curtea de arbitraj de la Washington în acest proces.
„Există posibilitatea, statistic vorbind, cu cât este mai mare complexitatea, cu atât să existe eroare, neînțelegere, lipsă de comunicare corectă sau lipsă de înțelegere corectă din partea tribunalului pe un aspect și evident, dacă acest lucru se petrece, există riscul ca întreaga poziție să se să se prăbușească.“
Pe piața reglementată de la Toronto tranzacțiile cu acțiuni GBU au fost suspendate pentru primele două ore ieri după-amiază, acestea revenind la tranzacționare la ora locală 11:30, adică 17:30 ora României. La 10:45, Gabriel Resources a publicat pe site-ul Bursei de valori de la Toronto un comunicat în care anunța că dispune de fonduri disponibile de aproximativ 2,7 milioane de dolari canadieni (2,0 milioane de dolari americani) și că se așteaptă ca acest sold să fie epuizat în cursul normal al activității până în mai 2024.
„Gabriel intenționează să efectueze o revizuire imediată a obligațiilor sale financiare actuale și viitoare și a capacității de a obține fonduri pentru a achita sumele de plătit. Compania își va anunța concluziile în timp util. În pofida acestei revizuiri, Gabriel va avea nevoie de finanțare suplimentară în al doilea trimestru al anului 2024 pentru a continua activitățile pe termen mai lung (care pot include, după caz, costurile oricărei proceduri potențiale de anulare) și pentru scopuri generale de capital de lucru. Există un risc semnificativ ca o finanțare suplimentară suficientă să nu fie disponibilă pentru societate în condiții acceptabile sau deloc. Imposibilitatea de a strânge fonduri în funcție de necesități ar avea un impact negativ asupra situației financiare a societății și asupra capacității acesteia de a-și continua activitatea”.
Vineri, când era așteptat verdictul în cazul Roșia Montană iar acțiunile Gabriel suspendate de la tranzacționare, societate de brokeraj BRK Financial Group a anunțat la Bursa de Valori București că „deține în portofoliul său 1,26 milioane de acțiuni emise de Gabriel Resources“.
În raportul publicat la Bursa de Valori, BRK – a cărei deținere la Gabriel era echivalentul a 0,1% din capitalul social al companiei canadiene, menționa că a achiziționat aceste acțiuni la prețul de 0,39 dolari la finalul lui 2023.
Acțiunile BRK s-au apreciat în ședința de vineri cu 15% dat fiind faptul că randamentul investiției la GBU atunci era de circa 120%. Ieri după-amiază însă acțiunile BRK scădeau cu 14% pe tranzacții de circa 702.000 de lei.
În toamna anului 2023 ZF scria că în clasamentul celor mai mari 10 investiții în funcție de valoare din portofoliul clienților societății de brokeraj TradeVille, cea mai mare pe retail, se găsește Gabriel Resources.
Printre acționarii Gabriel Resources se numără grupul de investiții Kopernik Global Investors, cu sediul în Statele Unite, cu un pachet de 17,11%, Tenor Capital Management, înființată în urmă cu 20 de ani în New York, SUA (16,3%), Electrum Global Holdings din New York cu 13,25%, fondul de hedging Paulson & Co (12,5%).
Gabriel Resources a încercat timp de un deceniu să să construiască mina de la Roșia Montană, pe un complex minier aurifer roman antic, care este acum inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Compania a fost aproape de a obține undă verde pentru proiect în 2013, după ce guvernul României a aprobat un proiect de lege prin care mina era declarată de “interes național excepțional”. Cu toate acestea, pe măsură ce se apropia votul de susținere parlamentară, protestatarii au ieșit în stradă în București, determinându-l pe premierul de atunci, Victor Ponta, să îi îndemne pe legislatori să respingă planul, notează Bloomberg.
O mare parte din opoziția față de mină s-a datorat utilizării cianurii, care este folosită pentru a dizolva și a separa aurul din minereu.
