La fel ca în Germania, creșterea salariului minim trebuie să devină o politică de stat și ar fi trebuit să aibă loc de la 1 octombrie, nu de la 1 ianuarie, pentru a proteja forța de muncă din România în fața presiunii tuturor statelor occidentale de a atrage angajați

De la 1 octombrie, Germania majorează salariul minim pe economie de la 10,45 euro/oră, adică 1.621 de euro brut pe lună, la 12 euro/oră, adică 2.016 euro brut pe lună. Asta înseamnă o creștere de 15% practic peste noapte, ceea ce, până nu demult, era de neconceput în Germania, unde creșterile salariale erau de 2-3% pe an.

Germania, cea mai puternică economie a Europei, se confruntă cu un deficit de forță de muncă, la fel ca toate marile economii. În urmă cu 50 de ani nemții au deschis piața muncii către turci, iar acum practic au piața deschisă pentru toată lumea.

Creșterea salariului minim a devenit cea mai bună arma pentru a atrage forță de muncă, în condițiile în care toate țările europene se luptă pentru fiecare angajat. Imigranții sunt de obicei plătiți cu salariul minim pe economie, și doar cei care au specializări, cum ar fi medicii sau IT-iștii, de exemplu, pot obține salarii mai mari.

Guvernul social-democrat Scholtz nu mai ține cont de productivitate, ci încearcă să-și protejeze forța de muncă în fața inflației, în fața globalizării care permite mișcarea liberă a oamenilor și mai ales în fața viitorului când Germania, alături de Japonia, se va confrunta cu un val mare de pensionari, flux care trebuie susținut de oameni activi. Toată lumea se grăbește să introducă roboți și aplicații, dar cine plătește taxele din care să plătească pensiile?

În România, cele două partide – PSD și PNL, care formează guvernul Ciucă, încă mai discută pe tema salariului minim pe economie de anul viitor.

Prima propunere de la 1 ianuarie, de a crește salariul minim de la 2.550 de lei brut la 3.000 de lei brut, adică de la 1.524 de lei net la 1.780 de lei net, ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 octombrie pentru a ține pasul cu nemții, care încearcă să aspire salariați din toate colțurile lumii. Nici nu mai contează naționalitatea.

Cea mai bună decizie economică care s-a luat în România în ultimul deceniu a fost creșterea salariului minim într-un ritm accelerat, poate prea puțin accelerat.

La 1 ianuarie 2012 salariul minim a fost de 700 de lei brut, adică 530 de lei net, adică 120 de euro. După 10 ani, salariul minim a ajuns la 2.550 de lei brut, adică 1.524 de lei net, ceea ce înseamnă o creștere de 187%. În euro, salariul a crescut de la 120 de euro la 310 euro, adică cu aproape 160%.

Salariul mediu net a crescut de la 1.507 lei net în 2012, la 3.975 lei net, adică avem o creștere de 163%. În euro salariul mediu net a crescut de la 342 de euro, la 805 euro în acest moment, adică o majorare de 135% în euro.

PIB-ul, care reprezintă valoarea adăugată în economie într-un an, a crescut de la 596 de miliarde de lei în 2012 la 1.372 miliarde de lei, estimat pentru acest an, adică avem o creștere de 130% într-un deceniu. În euro, PIB-ul crește de la 135 de miliarde de euro la 280 de miliarde de euro, adică o creștere de 107%.

În ciuda crizei, statistic România va înregistra în acest an cel mai mare PIB din istorie.

Creșterea salariului minim pe economie a fost și este criticată de către economiști și de către organizațiile patronale ale companiilor private, care consideră acest lucru ca fiind o intervenție a statului în economie și mai ales în relația dintre firme și angajați. Mai mult decât atât, despre creșterea salariului minim din economie din ultimul deceniu din România s-a spus că nu are o bază legată de productivitate, ci este o creștere din pix.

Din fericire, creșterea salariului minim a fost cea mai bună decizie economică luată de guvernele care s-au perindat pe la palatul Victoria fie conduse de PNL, fie conduse de PSD, pentru că au contribuit la creșterea PIB, la creșterea consumului, la îmbunătățirea cât de cât a nivelului de trai și la o anumită protecție a salariaților fără putere de negociere în fața firmelor.

Conform datelor statistice, în acest moment o treime din forța de muncă din România, de 5 milioane de salariați, este plătită, este legată de salariul minim, adică 1,2 milioane de oameni se uită în fiecare an la decizia guvernului.

Cei care fac recrutare pe piața muncii spun că în realitate salariul minim de 1.524 de lei net în mână este doar în acte, pentru că în realitate angajații câștigă mult mai mult fie prin bani la negru, fie prin diverse bonusuri, începând de la numărul de prezențe la muncă până la performanță.

În continuare România are o piață gri și neagră a forței de muncă pentru că impozitul pe muncă este ridicat. Chiar dacă impozitul pe venit este de numai 10%, impozitul pe asigurări sociale și pe sănătate de 35% este mult prea mare.

România are taxe pe companii scăzute, dar are taxele pe muncă ridicate. Și de aceea multe firme, în special cele românești, încearcă să se descurce prin plata unui salariu minim cu tot cu taxe, iar restul banilor să fie la plic.

De la 1 ianuarie, o primă propunere ar fi ca salariul minim să crească la 3.000 de lei brut, adică 1.780 de lei net, dar mai există o propunere a PSD ca o parte din creștere, adică 250 de lei brut să nu fie taxată, astfel încât salariul net, per total, să ajungă la 1.850 de lei, adică 375 de euro.

România a avut o masă salarială totală de 91 de miliarde de euro în anul 2021, adică 38% din PIB. În țările occidentale masa salarială ajunge chiar și la 60% din PIB.

În ciuda percepției pe care noi o avem despre starea economiei, mai ales în situația de astăzi cu explozia prețurilor la energie și creșterea inflației, economia poate să crească susținut în următorii ani, ceea ce ar permite și o majorare salarială mai alertă. Asta bineînțeles dacă măcar jumătate din banii din PNRR și din noul ciclu european, care înseamnă aproape 100 de miliarde de euro, s-ar lua nu integral, ci numai în proporție de 50%.

Creșterea salariului minim care să antreneze creșterea tuturor salariilor trebuie să fie o politică de stat, în încercarea de a proteja forța de muncă, care devine din ce în ce mai rară peste tot în lume, și mai ales în Europa. Toate statele încearcă să-și protejeze forța de muncă cu orice preț – unde s-a mai văzut ca nemții să crească salariul minim „din pix“ cu 15%! – iar acest lucru va deveni din ce în ce mai prezent în noul context de inflație și de scădere a puterii de cumpărare. Productivitatea muncii va trece pe planul trei.

Dacă cei de la Palatul Victoria, adică PNL și PSD, care au 60% din voturi și care vor să mai guverneze încă patru ani după alegerile din 2024, nu vor veni cu un plan mai accelerat de creștere a salariului minim, nu vor putea să țină pasul nu cu așteptările românilor, ci cu ceea ce se va întâmpla în lumea occidentală.

În euro, datorită stabilității cursului valutar din ultimul deceniu, care a crescut cu numai 12%, salariul minim și salariul mediu au înregistrat o creștere consistentă.

România trebuie să ajungă mult mai rapid la un salariu mediu de 1.000 de euro net, față de 800 de euro acum, și la un salariu minim de cel puțin 500 de euro net, față de 310 euro acum. Asta pentru a ne proteja cât de cât forța de muncă.