În fața unei Rusii imprevizibile, UE descoperă că nu are pe unde să-și mute tancurile: Podurile nu țin, drumurile nu-s suficiente, iar birocrația blochează tot. Soluția? Un plan de salvare a infrastructurii în valoare de 17 mld. euro care deja întinde nervii oficialilor europeni la maxim

Europa este „nepregătită pentru apărare”, avertizează Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi, , care trage un semnal de alarmă privind starea deplorabilă a infrastructurii rutiere, feroviare și logistice a Uniunii Europene în cazul unui conflict militar cu Rusia. Într-un interviu acordat Financial Times, oficialul grec a declarat că în lipsa unor investiții urgente, tancurile și trupele NATO ar risca să rămână blocate în tuneluri, să prăbușească poduri și să se împotmolească în birocrație — chiar înainte de a ajunge pe front.

„Avem poduri vechi care trebuie consolidate, poduri înguste care trebuie lărgite și poduri inexistente care trebuie construite”, a spus Tzitzikostas. Potrivit acestuia, infrastructura actuală a Europei, concepută pentru transporturi civile, nu este capabilă să suporte greutatea logisticii militare moderne. În timp ce un camion standard cântărește aproximativ 40 de tone, un tanc poate atinge 70 de tone – o diferență care poate duce la colapsuri structurale dacă nu se intervine rapid.

Comisarul european propune un plan de investiții de 17 miliarde de euro, destinat modernizării și extinderii infrastructurii cheie pentru mobilitate militară. Strategia include modernizarea a 500 de proiecte de infrastructură de-a lungul a patru coridoare militare europene, identificate în colaborare cu NATO. Detaliile exacte rămân clasificate din motive de securitate.

Tzitzikostas subliniază și un alt obstacol major: birocrația de la frontierele interne ale UE.

 „Nu ne putem permite să avem tancuri blocate din cauza unor acte”, avertizează el, insistând că trebuie eliminate barierele administrative care încetinesc mobilitatea trupelor în interiorul Uniunii.

În prezent, transferul de echipamente militare din vestul Europei spre est poate dura săptămâni sau chiar luni – un ritm inacceptabil în contextul în care Rusia ar putea lansa un atac fulger asupra flancului estic, conform avertismentelor tot mai dese din partea oficialilor NATO.

Planul de răspuns în scenariul unui război vine pe fondul unui context geopolitic din ce în ce mai tensionat. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a avertizat în iunie că Rusia ar putea ataca un stat membru NATO până în 2030. În paralel, SUA și-au anunțat intenția de a-și reduce prezența militară în Europa, accentuând presiunea asupra statelor UE de a-și spori capacitățile de apărare.

Ca parte a unei strategii mai ample de reînarmare, Uniunea Europeană are în vedere o alocare de până la 800 miliarde de euro pentru apărare în perioada următoare, iar investiția în mobilitate militară este un pilon esențial. Totuși, diplomați de rang înalt de la Bruxelles avertizează că suma de 17 miliarde de euro pentru infrastructură ar putea fi redusă în urma negocierilor tensionate din cadrul Consiliului privind bugetul 2028–2034.

În timp ce unii lideri politici ezită să susțină o cheltuială considerabilă pentru infrastructura militară, realitatea geopolitică impune o schimbare de paradigmă: războiul nu mai este o ipoteză teoretică, ci o amenințare pentru care Europa trebuie să se pregătească concret.

„Nu ne mai putem permite să nu fim pregătiți sau să depindem de alții”, a declarat Tzitzikostas, pledând pentru asumarea responsabilității strategice europene.

Într-o lume în care avertismentele despre un conflict cu Rusia nu mai sunt simple speculații, iar umbrela de securitate americană pare tot mai subțire, Europa trebuie să decidă: investește acum în poduri, tuneluri și coridoare militare — sau plătește prețul vulnerabilității într-un viitor conflict.