Fata Morgana a pieței muncii: săptămâna de lucru de patru zile, posibilă sau imposibilă in România?

La începutul anului 2020, unul dintre cele mai proeminente subiecte dezbătute în mediul online s-a născut dintr-un fake news care anunța că noul premier al Finlandei – Sanna Marin, 34 ani – vrea să scurteze săptămâna de lucru la doar 4 zile. Știrea s-a dovedit a fi falsă în contextul în care Sanna Marin nu a deschis acest subiect din poziția de premier, ci a participat la o dezbatere pe această temă în august 2019, când era ministrul transporturilor.

Cu toate acestea, după clarificare, Marin, cel mai tânăr premier din lume și lider al unei coaliții de centru-stânga formate din cinci partide, a profitat de oportunitatea de moment și a anunțat că va deschide o dezbatere publică în Finlanda pe acest subiect, pentru a vedea în ce direcție se modelează tendințele din piața muncii în acest sens.

Ea nu este primul politician din regiune care vehiculează ideea unui program de lucru mai scurt, încât suedezii au testat deja varianta unui program de șase ore pe zi în urmă cu câțiva ani. În acest context, ne-am întrebat cât de fezabil ar fi ca România – o țară cu peste 5 milioane de salariați la o populație de aproape 20 milioane de locuitori, similar cu numărul de salariați din Bulgaria, unde populația este însă la jumătate față de România – să treacă la o săptămână de lucru de 4 zile sau poate la o zi de lucru de 6 ore.

 „Pe lângă argumente precum îmbunătățirea productivității și creșterea calității vieții angajaților, pentru România introducerea unui program de lucru de 4 zile poate fi una dintre soluțiile care ne-ar ajuta să ieșim din criza forței de muncă”, răspunde Dan Puică, CEO al companiei BestJobs. Iar îngrijorările legate de criza forței de muncă sunt valide în continuare, în contextul în care deficitul de forță de muncă era de 308.000 de persoane pe piața locală la începutul anului 2019, potrivit unui studiu realizat de firma de audit și consultanță KPMG, comandat de Confederația Patronală Concordia. „Însă, pentru ca un asemenea demers să fie fezabil, trebuie parcurs un drum destul de lung: eficientizarea proceselor de lucru, tehnologizarea și organizarea muncii, schimbări culturale – orientarea pe obiective și rezultate”, atrage atenția Puică. Pentru o țară de dimensiunea României, prima problemă care se ridică atunci când se discută despre reducerea săptămânii de lucru este cea a productivității, urmată de problematica produselor sau a serviciilor cu valoare redusă.

„Cred că mai devreme sau mai târziu se va ajunge acolo, dar trebuie să existe un anumit cadru. La noi sunt câteva probleme despre care trebuie să discutăm, și anume cea legată de productivitate și cea legată de faptul că produsele sau serviciile au o valoare relativ scăzută. Se poate întâmpla, dar într-un mediu controlat”, explică Florin Godean, country manager al Adecco România și Ungaria, liderul pieței locale de recrutare. Godean susține perspectiva potrivit căreia modificarea programului de lucru ar putea rezolva măcar parțial criza forței de muncă din România.

Subiectul săptămânii de lucru de 4 zile în Finlanda – adus la nivel de dezbatere de noul premier milenial al țării – a stârnit diverse discuții în comunitățile online din întreaga lume. Business MAGAZIN a contactat experți din piața muncii pentru a afla răspunsul la întrebarea pe care o pun toți angajații și angajAtorii: Ar putea românii să lucreze doar 4 zile? 

 „Dacă ne uităm la șomaj, putem vedea că nu mai găsești foarte ușor candidați. Șomajul scade în continuare în anii următori. Când te apropii la nivel european de un nivel al șomajului de circa 2% sau mai rău, trebuie să schimbi ceva în structura pieței muncii. Reducerea numărului de zile lucrate va permite până la urmă companiilor să își acopere nevoia de personal”, spune Florin Godean.

Dincolo de reducerea numărului de zile lucrate într-o săptămână, modificarea săptămânii de muncă ar putea fi realizată și prin scurtarea programului zilnic – o soluție ce ar putea fi mai ușor de implementat, întrucât succesul ei se bazează pe motivarea angajatului să muncească mai eficient.

 „Reducerea numărului de ore dintr-o zi ar fi mai ușor de implementat decât programul de lucru de 4 zile. Practic, pentru angajat, ar fi vorba de creșterea productivității: să reușești să termini ce ai de făcut, dar într-un timp mai scurt. Iar dacă ne uităm la statisticile macroeconomice, în România este loc de îmbunătățire a productivității. Pentru angajatori, efortul suplimentar nu ar fi atât de mare, dar ar crește gradul de motivare și retenție al angajaților”, crede Dan Puică de la BestJobs.

 În același timp, șeful Adecco România și Ungaria consideră că singura abordare realistă în privința modificării programului de lucru în România anului 2020 poate fi doar cea sectorială. „Dacă ne gândim la ce se întâmplă astăzi, nu cred că vorbește cineva serios când spune că poate reduce programul, pentru că cererea este foarte mare, există contracte și angajamente pe care companiile trebuie să le ducă la bun sfârșit. Pe de altă parte, trebuie să discutăm despre valoarea produselor. Spre exemplu, una este dacă vorbim de industria de cabluri auto, care au valoare relativ scăzută, și altfel este când vorbim despre produse hi-tech, unde valoarea este foarte ridicată și unde nu fac diferența 2 ore de lucru în plus sau în minus”, crede Florin Godean de la Adecco.

Nu este o surpriză că subiectul a pornit din Finlanda, pentru că este una dintre națiunile care s-au aflat mereu în fruntea inovației în ceea ce privește flexibilitatea programului de lucru, începând chiar cu o lege din 1996 care le permitea angajaților să își ajusteze programul de muncă cu trei ore mai târziu sau mai devreme decât le cere angajatorul. De asemenea, nu ar trebui să fie o surpriză că dezbaterea este întreținută de un premier din generația Millennials – Dan Puică observă că noile generații pun mai mult accent pe flexibilitate și pe timpul liber.

„În condițiile în care tinerele generații care intră pe piața muncii pun tot mai mult accent pe flexibilitatea programului și pe echilibrul dintre job și viața personală, un program de lucru care le oferă mai mult timp liber poate face diferența și poate crește numărul celor dispuși să se angajeze”, notează reprezentantul BestJobs. El oferă ca exemplu exact țările scandinave, unde anumite companii au implementat deja o săptămână de lucru mai scurtă, fără a aștepta intervenția statului. „Organizarea muncii pe baza echipelor autonome este larg răspândită și este o componentă importantă în contextul unui program de lucru de acest tip. Din păcate, România nu stă foarte bine la acest capitol. Se muncește mult, pe bani puțini și, de cele mai multe ori, fără vreun obiectiv legat de eficiență. Observăm, însă, că tot mai multe companii adoptă diferite măsuri legate de programul de lucru al angajaților. Cele mai populare sunt programul flexibil și work from home”, adaugă șeful BestJobs. În același timp, el spune că „flexibilitatea nu face doar angajații mai fericiți și mai sănătoși, ci face și forța de muncă mai productivă: 85% dintre firme confirmă faptul că productivitatea lor a crescut datorită unei flexibilități mai mari”.

Florin Godean este de părere și el că o astfel de modificare ar veni pe filiera companiilor, cu modele importate din afară, urmând ca mai apoi să fie reglementate de statul român. „Nu cred că va interveni ceva reglementat de către statul român. Va apărea probabil ca practică la un moment dat. Poate vorbim de o durată de peste 10 ani până să se întâmple asta. Statul ar putea observa și să reglementeze până la urmă. Probabil va începe în statele mai micuțe și mai dezvoltate, unde astfel de experimente se pot testa ușor, fără un impact foarte mare, după care ar putea fi importat de către companii, sau chiar de către industrii întregi”, explică Godean.

 În ceea ce privește tendințele anului 2020 pe piața muncii din România, reprezentanții BestJobs consideră că presiunile pe angajatorii privați se reduc – deși există în continuare un decalaj între salariile de la stat și cele de la privat – în contextul în care România își poate încetini ritmul de creștere economică la sub 3,5%, iar salariile nu vor mai înregistra creșteri de două cifre.
 Mai mult, exportul de personal străin ar putea continua, în timp ce se conturează o tendință globală care arată că vechimea în muncă va conta din ce în ce mai puțin.
„În condițiile în care continuă tendința de îmbătrânire a populației și valul de emigrație, toate aceste tendințe și lipsa unei strategii publice în ceea ce privește criza forței de muncă vor duce la o intensificare a importului de personal străin pe piața locală. În plus, tendința globală arată că remunerația și oportunitățile disponibile de promovare sau de schimbare a angajatorului nu mai sunt dictate de vechimea în muncă, ci de competențele candidatului. Vechimea în muncă va conta din ce în ce mai puțin în decizia de angajare a candidaților. Candidatul va fi relevant pe piața muncii câtă vreme dovedește că deține competențe-cheie valorizate pe piață, care îl fac angajabil. Mai mult, angajatul își va schimba angajatorul îndată ce a dobândit competențele care au motivat decizia de a lucra în companie”, spune Puică.
Pe plan internațional, și alte țări sau chiar companii discută sau implementează parțial un program de lucru redus. Spre exemplu, Partidul Laburist din Marea Britanie a anunțat în luna septembrie că dacă va câștiga alegerile va reduce programul de lucru la 32 de ore pe săptămână în următorii zece ani. Totuși, ei nu au câștigat alegerile. În același timp, în Franța, programul standard de lucru este de 35 de ore pe săptămână, redus de la 39 de ore în anul 2000.
Chiar și mai multe companii testează acest model în drumul lor spre profitabilitate. Spre exemplu, Perpetual Guardian, o mică firmă din Noua Zeelandă care îi ajută pe clienți să își gestioneze finanțele, a testat un program de lucru de patru zile pe săptămână înainte de a adopta permanent această modificare în noiembrie 2018. Andrew Barnes, CEO-ul companiei, susține acum că toate companiile ar trebui să lucreze în acest ritm, potrivit Quartz.