Fără un program Rabla funcțional, mărcile de volum scad cu două cifre în primele cinci luni din 2025

♦ În mai, înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu 32.4% față de mai 2024, ajungând la un volum de 10.456 unități ♦ Autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de 42.4% față de mai 2024, realizând o cotă de piață de 4,1% ♦ Pe primele 5 luni din 2025, înmatriculările de autoturisme noi au atins 53.817 unități, cu o scădere de -12% față de perioada similară a anului 2024.

Întârzierea cu trei luni a lansării Programului Rabla în 2025 a generat o frână abruptă în dinamica pieței auto din România. În primele cinci luni ale anului, înmatriculările de autoturisme noi au ajuns la 53.745 de unități, în scădere cu 12,1% față de aceeași perioadă din 2024, conform datelor centralizate de DRPCIV de către APIA și ACAROM. În luna mai s-a înre­gistrat cea mai puternică contracție, cu un declin de peste 32% față de anul anterior.

În paralel, piața de autoturisme second-hand înmatriculate pentru prima dată în România a crescut spectaculos, cu 34,3% doar în luna mai și cu peste 30% pe ansamblul primului trimestru, ajungând la aproape 164.000 de unități. Acest dezechi­libru accentuează dependența pieței auto de politicile de subvenționare și lipsa de predictibilitate a acestora.

„Toată lumea așteaptă Rabla“

Potrivit Roxanei Capătă, managing director al Ford România Services, întâr­zie­rea activării Rabla a afectat nu doar vânzările de vehicule electrice, ci și cele de modele convenționale. „Clienții sunt deja familiarizați cu mecanismul Rabla și preferă să aștepte subvenția, mai ales în cazul ecotichetului de 7.400 de euro pentru electrice. Întârzierea bugetului creează blocaje și generează costuri suplimentare pentru dealeri, care au deja mașinile în stoc“, explica aceasta anterior într-un interviu pentru ZF.

Pentru persoane juridice, presiunea este chiar mai mare: cererea e ridicată, iar fondurile disponibile se consumă rapid. În primele două ore de la deschiderea sesiunii Rabla pentru companii, pe 29 mai 2025, au fost depuse peste 4.200 de cereri, dintre care 2.243 pentru mașini electrice și 2.010 pentru modele termice sau hibride. Bugetul total alocat este de 670 milioane lei, din care peste 90% este direcționat către vehicule electrificate.

Scăderi puternice pentru Dacia și Renault

Cele mai afectate mărci au fost chiar cele cu tradiție în piață. Dacia, liderul tradițional al pieței, a înregistrat o scădere de peste 22%, cu 14.875 de unități înmatriculate în primele cinci luni, față de 19.071 în aceeași perioadă din 2024. Renault a avut un recul similar, de -22,5%.

Alte mărci care au pierdut teren sunt Suzuki (-21,9%), Opel (-18,3%) și Hyundai (-15,5%). În schimb, câteva branduri au reușit să înregistreze creșteri, semn că adaptarea ofertei și marketingul agresiv pot contracara parțial blocajele administrative. Volkswagen, spre exemplu, a crescut cu 11,4%, BMW cu aproape 7%, iar Mercedes-Benz cu 3%.

Piața second-hand profită și crește

În timp ce piața mașinilor noi așteaptă Rabla, românii se orientează către second-hand. În mai 2025, s-au înmatriculat peste 33.000 de autoturisme rulate aduse din străinătate, cu 34% mai multe decât în mai 2024. Este o tendință care riscă să se accen­tueze în lipsa unor măsuri clare și rapide de susținere a pieței de autoturisme noi.

Această migrație accentuează problema poluării, întrucât multe dintre vehiculele second-hand nu respectă cele mai recente standarde de emisii. Astfel, obiectivul tranziției către mobilitate curată este compromis tocmai de întârzierile din politicile guvernamentale care ar fi trebuit să o sprijine.

Cazul Rabla 2025 evidențiază din nou cât de dependentă este piața auto de România de politicile publice și cât de fragil este echilibrul între ofertă, cerere și intervenția statului. Lipsa unui calendar clar și predictibil pentru programele de subvenționare afectează în mod direct comportamentul consumatorilor și sustenabilitatea businessului auto.

Într-un an în care electrificarea ar fi trebuit să accelereze, România se confruntă cu o frână administrativă care încetinește întreaga piață. Fără măsuri corective rapide și transparente, riscul este ca întreaga strategie de mobilitate verde să piardă din dinamism.