Fără nuclear nu există tranziție, dar fără gestionarea riscurilor nu există proiecte

♦ Eugen Anicescu, AON România: Cred că nu ar trebui să avem o abordare reactivă, ci anticipativă. Practic, să ne uităm global la riscuri, să utilizăm date pentru a le cuantifica și apoi să luăm niște decizii de risc care uneori pot să însemne transfer de risc ♦ Radu Mustață, Marsh CEE Central: Industria nucleară n-a murit niciodată. În momentul acesta de față, asistăm la o extindere a acesteia, intrăm într-o zonă nouă de dezvoltare

Tranziția energetică nu mai este de mult doar o discuție despre tehnologii, ci despre echilibru între ambiție și execuție. Pe de o parte, nevoia de energie stabilă și predictibilă readuce în prim-plan rolul energiei nucleare. Pe de altă parte, complexitatea proiectelor și nivelul ridicat al investițiilor fac ca gestionarea riscurilor să devină un element central, fără de care finanțarea și implementarea nu sunt posibile.

„Perspectiva noastră este că riscurile nu mai sunt punctuale, care se referă doar la geografie sau se referă doar la un anumit tip de risc. Discutăm despre riscuri care sunt interconectate și sunt sistemice. Atunci când este vorba de proiecte mari, unul dintre primele lucruri care se întâmplă, finanțatorul vine și spune, cheamă un consultant și spune: ok, vreau să văd toate riscurile pe masă și vreau să știu soluții de atenuare, de acoperire a riscurilor”, a spus Eugen Anicescu, CEO-ul AON România, în cadrul conferinței ZF Power Summit 2026.

CEO-ul AON România a mai explicat că atât fundația financiară, cât și cea de risc a proiectului trebuie să fie una sănătoasă, iar riscurile unui proiect în energie nu trebuie trecute ușor cu vederea de către manageri pentru că investitorii sunt foarte atenți la astfel de detalii.

„De aceea este foarte important cum așezi fundația, dacă ai așezat o fundație bună. Restul nu se întâmplă de la sine, dar se întâmplă cumva liniar. Cred că ce este important este acel proces de pregătire. Partenerii noștri care vin până la urmă aduc capital pentru a finanța, prin acoperirea cu asigurarea proiectului. Se uită la toate componentele, se uită la experiența fiecărui contractor, se uită la tehnologie, se uită la procesul prin care se va face implementarea. Această trecere la nivelul următor cred că presupune, din perspectiva managementului de risc, ca riscul să nu mai rămână undeva izolat în organizație, la un nivel poate inferior, ci trebuie să ajungă la nivelul boardului, pentru că riscurile nu mai pot să rămână acolo”, a explicat Eugen Anicescu.

Astfel, abordarea nu trebuie să fie una reactivă, ci anticipativă, iar acest lucru se poate realiza prin perspectiva riscurilor globale, utilizarea datelor pentru a le cuantifica, astfel încât deciziile de risc să ducă în final la un transfer de risc.

„Acest lucru înseamnă și guvernanță corporativă, înseamnă un bilanț puternic, înseamnă acces la finanțare și nu că ne ocupăm noi de asta, dar multe dintre elemente se trec prin risk management. Încrederea se câștigă și din modul în care poți să dovedești că poți să gestionezi întregul proiect. Și asta nu înseamnă numai zona de tehnologie. Este vorba de management financiar, management operațional, project management. E vorba de resursa umană”, a mai spus Eugen Anicescu.

În același timp, în momentul în care un proiect este finanțat, înseamnă că este asigurat, a mai adăgat Eugen Anicescu.

Eugen Anicescu, CEO, AON România: Discutăm despre riscuri care sunt interconectate și sunt sistemice. Atunci când este vorba de proiecte mari, unul dintre primele lucruri care se întâmplă, finanțatorul vine și spune, cheamă un consultant și spune: ok, vreau să văd toate riscurile pe masă și vreau să știu soluții de atenuare, de acoperire a riscurilor. Este foarte important cum așezi fundația, dacă ai așezat o fundație bună. Restul nu se întâmplă de la sine, dar se întâmplă cumva liniar. Cred că ce este important este acel proces de pregătire.

„Dacă un proiect este finanțat, este asigurat. Slabe șanse ca un proiect să ajungă să fie finanțat fără ca riscurile să fie transferate, pentru că, până la urmă, investitorul are încredere în capacitatea de a implementa tehnologii, dar dorește să știe că toate celelalte riscuri sunt minimizate și asta înseamnă transferul riscului în exterior”, susține CEO-ul AON România.

Din perspectiva lui Radu Mustață, energy & power development leader, Marsh, CEE Central, industria nucleară va juca un rol important în întreaga tranziție energetică pentru care sunt pregătite proiectele de energie.

„Ne-am pus întrebarea dacă, într-adevăr, asistăm la o renaștere a industriei nucleare și țin să spun că industria nucleară n-a murit niciodată. În momentul acesta de față, asistăm la o extindere a acesteia, intrăm într-o zonă nouă de dezvoltare. Avem peste 400 de reactoare la nivel mondial. În zona de Eastern Europe, un studiu Goldman Sachs încadrează și Rusia și Ucraina cu capacități semnificative și zona Oceania și Asia, unde India și Pakistan sunt foarte reprezentative. Noile tehnologii se uită la un consum mai redus de combustibil, eficiență mult mai mare și o direcție mult mai predictibilă de producție”, susține Radu Mustață.

El a mai spus că generația a treia de reactoare nucleare va merge în dimensiuni și mai mici, chiar în curtea fabricilor.

Radu Mustață,  energy & power development leader, Marsh, CEE Central: Ne-am pus întrebarea dacă, într-adevăr, asistăm la o renaștere a industriei nucleare și țin să spun că industria nucleară n-a murit niciodată. În momentul acesta de față, asistăm la o extindere a acesteia, intrăm într-o zonă nouă de dezvoltare. Avem peste 400 de reactoare la nivel mondial. România nu a trecut printr-un blackout și nici nu va trece foarte curând, atât timp cât în zona de tranziție energetică menținem presiunea în zona nucleară. Securitatea nucleară merge mână-n-mână cu asigurările

„Sunt reactoare nucleare de mici dimensiuni care pot intra în curtea Dacia pentru a produce energie astfel încât să nu mai fie nevoie să plece cu modelele lor de producție în alte țări. Deci reducerea costului cu energia se poate face inclusiv prin dezvoltările domeniului nuclear la care asistăm chiar astăzi. În același timp, China va rămâne un fanion în termeni de creștere a industriei nucleare. Ei anunță niște cifre fabuloase de dezvoltare în China a numărului de reactoare pe care le forecastează în următorii 20 de ani. Europa continuă dezvoltările și avem în jurul nostru exemple de țări care investesc în nucleare. Suedia este un exemplu care a luat o decizie de a închide reactoare și le-au întors din închidere și merg spre dezvoltare”, a explicat Radu Mustață.

Totuși, zona de gaze a fost desemnată ca vehicul de tranziție energetică, dar nu poți face tranziție energetică fără nucleare, consideră Radu Mustață.

„Nu poți face o tranziție energetică bazându-te doar pe trecerea la vânt și soare și la surse de producție intermitente. Este cazul Germaniei, de exemplu, care a închis o industrie nucleară pentru a rămâne în bătaia soarelui și a vântului. Cazul Spaniei a fost referențiat ca best case practice, ca un mix energetic. În niciun caz Spania nu are mixul energetic al României, pe procente clare și putem să ne uităm. România nu a trecut printr-un blackout și nici nu va trece foarte curând, atât timp cât în zona de tranziție energetică menținem presiunea în zona nucleară. Securitatea nucleară merge mână-n-mână cu asigurările”, a mai spus Radu Mustață.