Falimentul clasei politice, la 34 de ani de la Revoluție. Românii au devenit cei mai numeroși cetățeni UE din Germania, în fața polonezilor

Eugen (55 de ani) este cetățean român, dar este stabilit în Germania de mai bine de cinci ani, acolo unde și-a construit o casă pe pământ, lângă orașul Düsseldorf, în curtea căreia spune că îi place să cultive roșii, ceapă și alte fructe și legume. Tot acolo, el își crește copilul și trăiește complet diferit de cum obișnuia să o facă în România, la bloc, în centrul Capitalei.

♦ România a devenit astfel cel mai mare „furnizor” de populație din UE pentru Germania.

Eugen (55 de ani) este cetățean român, dar este stabilit în Germania de mai bine de cinci ani, acolo unde și-a construit o casă pe pământ, lângă orașul Düsseldorf, în curtea căreia spune că îi place să cultive roșii, ceapă și alte fructe și legume. Tot acolo, el își crește copilul și trăiește complet diferit de cum obișnuia să o facă în România, la bloc, în centrul Capitalei.

Ca el sunt mulți români, care au plecat în Vest să găsească ce nu aveau acasă – infrastructură bine pusă la punct, servicii de sănătate și, nu în ultimul rând, bani. În perioada 2015-2022, potrivit unor date ale Biroului de Statistică al Germaniei, numărul românilor din Germania s-a dublat, ajungând anul trecut la 883.670. Astfel, în 2022 numărul cetățenilor români din Uniunea Europeană aflați în Germania l-a depășit pe cel al polonezilor (880.780) și al italienilor (644.970), arată aceleași date, România fiind țara europeană cu cei mai mulți cetățeni plecați în Germania.

„Chiar dacă veniturile au crescut față de 2007, când România a intrat în UE, în esență, calitatea vieții nu este aceeași pe care o ai în Germania. Vorbim, spre exemplu, despre serviciile de asistență medicală sau socială sau despre infrastructură. De multe ori și percepția influențează decizia românilor de a pleca. Vedem, prin prisma știrilor, o imagine catastrofică asupra României – o țară care își împarte bugetul după propria poftă, un regim mai degrabă clientelar, o societate care nu este meritocratică, în care nepotismul și corupția se regăsesc la fiecare pas și o clasă politică ce dezamăgește. Toate acestea creează ceea ce se numește deficit de speranță și uneori oamenii aleg să plece pentru că nu văd un orizont foarte clar pentru propria evoluție și pentru viitorul copiilor”, a spus pentru ZF sociologul Dan Jurcan. El susține că este vorba despre un trend care la un moment dat va stagna și probabil se va inversa, însă acel moment nu este nici pe departe acum. În mod normal, detaliază sociologul, există o lege a migrației care este similară cu legea atracției gravitaționale – cu cât diferența între două țări e mai mare și distanța dintre ele e mai mică, cu atât probabilitatea ca cineva să emigreze din țara mai săracă în cea bogată este mai mare.

Lucrul acesta s-a întâmplat după 1989, când a avut loc un prim val al migrației, după care un alt moment definitoriu a fost intrarea României în UE, iar acum, subliniază Dan Jurcan, trendul continuă.

„Acest trend continuă pentru că diferența între calitatea vieții din România și alte țări din Vest, precum Germania, este încă foarte mare. În aproape toate topurile privind veniturile, sănătatea sau rata mortalității infantile, România aderă, alături de Bulgaria, printre ultimele locuri. Această poziție codașă a României se reflectă într-o calitate scăzută a vieții”, a mai adăugat el.

Anul trecut, 20,2 milioane de persoane cu un istoric de imigrare – adică acei oameni care ei înșiși au imigrat în Germania începând cu 1950 sau care sunt descendenți direcți ai acestora – locuiau în Germania, potrivit Oficiului Federal German de Statistică, cu 6,5% mai mult față de anul precedent, când numărul acestor persoane ajunsese la 19 milioane.

Mai mult, persoanele cu un istoric de imigrare care locuiau în Germania, arată aceleași date, au reprezentat în 2022 puțin peste 24% din populația țării, în ușoară creștere față de anul precedent. Proporția bărbaților cu antecedente de imigrare a fost anul trecut de 24,8%, fiind cu 1% peste cea a femeilor.

Sociologul Dan Jurcan spune că pe măsură ce lucrurile în România se vor apropia de ceea ce se întâmplă în Vestul Europei, în special din perspectiva veniturilor, vom asista la o stagnare a acestui trend și poate și la o inversare.

Însă, deocamdată, acest fenomen al plecării românilor peste granițe pentru a găsi ceea ce le lipsește acasă nu este altceva decât o tragedie pentru România.

„Este o tragedie când țara își pierde flăcăii și fetele care decid să își croiască un alt destin în altă parte. Este un faliment al clasei politice postdecembriste, care nu a reușit la 34 de ani de la comunism să producă dezvoltare și să aducă România la un nivel astfel încât dorința de a pleca să nu mai existe”, a mai adăugat el.