Faceți cunoștință cu o lume aproape uitată

E un gest de discreție pe care Luiza Zamora – cea care l-a conceput și i-a articulate textele – a găsit de cuviință să-l corecteze doar printr-o simplă înșiruire de nume a celor care au contribuit, într-un fel sau altul – de la layout la șofatul pe teren și la traducerea textelor în engleză – într-un colofon pe ultima pagină.

E o antologie bogat ilustrată de arhitectură tradițională românească, un studiu etnografic “pe teren”, o radiografie de mentalități și, nu în ultimul rând, o nostalgică descindere în lumea aproape uitată a satului românesc autentic, adică acolo unde – spun autorii pe urmele lui Blaga – veșnicia pare să se fi născut.

Prezentul album, dedicat pietrei, ca element propriu al casei oltenești, ca factor – la propriu – de temelie, este al doilea dintr-o serie deschisă cu casele de lemn și care urmează să se închidă cu casele din zid. “Dacă ar fi fost să facem un album cu casele din inventarul național, ar fi rezultat o antologie despre ruine. Ne-au salvat casele neclasate, încă locuite sau aproape părăsite, dar păstrătoare de obiecte, vetre cu corlată ori de acareturi.”

Aici se află, poate, marele punct de interes al albumului: faptul că inventariază, analizează și deslușește sensurile locuitului tradițional în forma lui nemuzeificată. Deși hogeacul nu poate concura cu hota, varul cu lavabila ori soba oarbă cu centrala, toate aceste mărci ale pauperității și ale confortului precar amintesc că puținătatea mijloacelor străbunilor avea și o latură pozitivă: se construia durabil, cu un maximum de eficiență energetică. Un album despre o țară care încă există, dar pe care mulți nu au văzut-o niciodată.

Luiza Zamora (texte), Șerban Bonciocat, Luiza Zamora (fotografii) – “Piatră. Case tradiționale din nordul Olteniei”, Asociația 37