Fabrica de corporatiști sau efectele birourilor open space asupra afacerii

“Mă scoate din sărite munca în biroul open space când am presiune foarte mare pe deadline și aud în stânga 2-3 colegi făcând glume, iar în dreapta pe alții care vorbesc la telefon, simt că îmi scade destul de mult randamentul. La muncă repetitivă, sunt benefice aceste tipuri de birouri, însă pentru oameni care desfășoară o muncă de tip creativ, care trebuie să rezolve probleme și să vină cu soluții este nevoie de concentrare”, spune Dan, care lucrează de câțiva ani la o firmă de consultanță în management într-un birou de tip open space. El spune că, spre deosebire de biroul din România, la sediile companiei sale din alte țări există birouri de tip open space, dar există și birouri în care angajații pot să intre atunci când trebuie să se concentreze și au nevoie de liniște.

Birourile de tip open space au apărut în România odată cu venirea multinaționalelor, care motivează extinderea numărului de birouri în spații deschise prin faptul că stimulează angajații să comunice mai eficient, să lucreze mai bine în echipă și să fie mai creativi. Bineînțeles, și pentru că sunt mai eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru companie, având în vedere că unele studii internaționale arată că o companie economisește 20% din prețul amenajării unui spațiu dacă optează pentru birouri de tip open space. Mulți corporatiști nu sunt însă foarte încântați de mediul de lucru creat de aceste birouri din cauza lipsei de intimitate.

Piața spațiilor de birouri este destul de tânără în România, având în vedere că Opera Center (prima clădire modernă de birouri, dezvoltată de Portland Trust) a fost livrată în 2001. Primii chiriași care s-au îndreptat atunci spre birouri open space erau companii multinaționale – ING Bank și PwC România, spune Horațiu Florescu, președinte & CEO al firmei de consultanță imobiliară The Advisers/ Knight Frank.

“În anii imediat următori tendința de a se orienta spre birouri open space era caracteristică în primul rând companiilor multinaționale, care veneau cu o cultură diferită și cu departamente specializate de real estate. Pe măsură ce această piață s-a maturizat și stocul de spații moderne de birouri a crescut, majoritatea chiriașilor s-au orientat spre birouri de tip open space. Acest lucru este influențat foarte mult de tipul de activitate pe care îl are o anumită companie și de cultura organizațională a acesteia”, spune Florescu.

“Dacă aș avea mai mulți angajați în subordine, mi-ar plăcea să lucrăm în birouri de tip open space, să fiu mai aproape de ei, să avem o comunicare facilă, pentru că nu cred în eficiența comunicării pe e-mail”, spune un executiv de 40 de ani care lucrează ca project manager în cadrul unei companii din industria petrolului, întrebat despre stilul de leadership care îl caracterizează.

Faptul că unii manageri preferă să se afle într-un birou de tip open space, alături de angajații lor, reprezintă de fapt intenția acestora de a-i supraveghea mai degrabă decât de a comunica mai ușor cu aceștia, este de părere psihologul Bogdan Lucaciu. “În birourile de tip open space productivitatea crește. Aceste birouri, care au condus la fabricarea omului corporatist, au încurajat formarea codurilor de comportament și vestimentare și au dus la un mod de a trăi precum este cel dintr-o casă cu pereți de sticlă”, a spus el. Psihologul Lucaciu mai spune că aceste tipuri de birouri îmbină obligațiile de serviciu cu temerile și anxietățile oamenilor. Totuși angajatorii cred că productivitatea lor crește, însă sentimentul angajaților este că au un randament mai scăzut.