Exportatorii, pe urmele lui Marco Polo

“Orientarea economiei românești prevestea o asemenea mutare. În momentul în care ești orientat la 75-80% către piața vest-europeană, dacă se întâmplă ceva pe piața respectivă, vei trage consecințele”, spune Gabriel Ghelmegeanu, președintele Camerei de Comerț România-China. El vorbește despre situația similară din trecut a Chinei, care se concentra în mare parte pe piața din SUA, și reorientarea ulterioară către piețe cu potențial mai ridicat de rezistență la dificultăți economice: UE, Asia de Sud-Est și statele grupului BRICS. Lecția au învățat-o și producătorii români care în ultimul an s-au văzut nevoiți să atace piețe cu care nu aveau relații comerciale solide sau care, în unele cazuri, lipseau complet. Datele culese de BUSINESS Magazin arată că, în relația cu piețele tradiționale de export – Germania, Italia, Franța, Ungaria – creșterile de anul trecut se mențin în intervalul 15-40%. În cazul Turciei, de exemplu, a patra destinație de export după valoare, creșterea a fost de 77%, până la nivelul de 2,56 mld. euro.

Dacă privim către Orientul Mijlociu, comerțul cu Emiratele Arabe Unite, Kuwait și Arabia Saudită a crescut și mai mult. “Aspectul paradoxal al ultimilor trei ani de criză e acela că una dintre părțile bune a fost diversificarea destinațiilor de export”, spune Irina Papadache, directorul Camerei de Comerț România-Kuwait. Practic, piețele din Golf au continuat să aibă un potențial economic ridicat, dat fiind că resursele financiare și energetice rămân la parametri importanți. Golful poate primi orice produs de calitate, spune Papadache, pentru că Orientul are mare nevoie de echipamente industriale pentru explorarea petrolului, dar și de hârtie, cosmetice, produse alimentare, chimice sau electrocasnice. Oficialii camerelor de comerț din zona arabă susțin că piețele din regiune erau tradiționale pentru România, în ce privește exporturile de textile sau mobilă. “Nu e încă timpul pierdut. E bine să ai un debușeu când alte piețe trec prin momente grele”, adaugă Irina Papadache.

Prezența pe teritoriile în care România avea în urmă cu 20 de ani un rol semnificativ e totuși dificil de recâștigat, fiindcă alte țări au atacat rapid aceste piețe în perioada anilor ’90. Dacă vorbim de continentul asiatic, Turcia, Rusia, dar și statele Europei Occidentale au devenit jucători importanți în schimburile comerciale cu India, Japonia, China sau zona Asia-Pacific. “Prin căderea pieței europene producătorii români nu au avut încotro. Vine acum reversul medaliei pentru că ani buni nu am ținut pasul cu piețele mai îndepărtate. Cum nu înțelegem de bunăvoie, acum am fost forțați să ajungem pe aceste piețe”, mai spune Gabriel Ghelmegeanu. Experiența dobândită în decursul anilor este cea care ar putea compensa pierderea terenului în piețele îndepărtate. După cum declară Răzvan Filipescu, președintele Camerei de Comerț România-Brazilia, economia și piața de consum a Braziliei se află în plină dezvoltare, după descoperirea unor rezerve imense de petrol. De aici vine și creșterea de 95% a exporturilor către statul sud-american: “E un domeniu în care noi avem deja experiență și istoric, iar Brazilia poate deveni o piață de export și mai mare pentru producătorii români, în special pentru cei de nișă”.