Există salvare pentru Nokia?

Când, la începutul lui 2007, Steve Jobs a prezentat primul iPhone, am fost entuziasmat și am apreciat că este o mișcare de importanță epocală, care va schimba radical regula jocului nu doar în telefonia mobilă, ci și în multe zone adiacente, printre care economia internetului sau industria media.

Mulți au fost sceptici și merită să evoc încă o dată celebrul interviu cu șeful Microsoft, Steve Ballmer, care ironiza noul gadget, prevăzându-i un eșec răsunător. Dar iPhone a fost un imens succes, iar apariția sistemului de operare Android dezvoltat de Google a reușit să inducă pe piață o concurență benefică. Numeroși producători (în special asiatici) care nu-și puteau permite efortul de a dezvolta un sistem software propriu au fost fericiți să preia un sistem open source și să intre pe o piață cu un potențial imens: computerele de buzunar cărora le spunem convențional telefoane inteligente sau smartphones.

Au existat și victime ale acestei schimbări subite a jocului și este demn de remarcat că cele mai importante sunt și cele mai relevante pentru telefonia mobilă din epoca dinainte de iPhone. În primul rând, Motorola, compania care de fapt a inventat telefonul mobil și care a făcut mari eforturi de a se adapta la noua tendință. Dar n-a reușit, așa că soluția adoptată a fost desprinderea businessului axat pe telefoane mobile și set-top-boxes într-o companie separată numită Motorola Mobility, care a fost apoi cumpărată de Google.

Desigur, Google a vizat în primul rând portofoliul de patente deținut de companie și încă nu e clar care sunt planurile de viitor ale Google privind Motorola. Cert este că nu a încercat să-și “apropie” partea achiziționată din Motorola, care funcționează complet independent, în vreme ce aparatele purtând brandul Google sunt dezvoltate împreună cu firme asiatice: HTC și Samsung pentru telefoane și Asus pentru tablete.

Însă mai specială este cealaltă mare victimă: Nokia. Findandezii erau lideri incontestabili în producția de telefoane mobile și, dacă nu intervenea “revoluția” smartphone, cred că ar fi fost posibil ca numele firmei să devină substantiv comun, precum “adidas” pentru orice pantof sport. Nu e lipsit de interes faptul că Nokia este de fapt una dintre firmele care au înțeles primele ideea de “telefon inteligent”, iar seria Communicator a început în 2001 (cu un sistem de operare bazat pe DOS) și a mers până în 2007 (pe sistem Symbian). Celălalt pionier în zona telefoanelor inteligente este firma canadiană Research In Motion (RIM) cu telefoanele BlackBerry. Întâmplător sau nu, nici Nokia și nici RIM nu se simt prea bine.

Nokia avea la apogeu (sfârșitul lui 2007) o valoare de piață de peste 150 de miliarde de dolari. Eforturile de a face față noului context de pe piață au fost prea lente și s-au risipit în două proiecte paralele: ameliorarea platformei Symbian, pe de-o parte, și dezvoltarea unei platforme noi bazate pe Linux, care în cele din urmă s-a numit MeeGo (rezultată din combinarea proiectului propriu Maemo cu proiectul Moblin de la Intel).

Dar avansul iPhone și succesul Android au erodat continuu valoarea acțiunilor, astfel încât la sfârșitul lui 2010 valoarea companiei scăzuse la 38 de miliarde și devenise clar că trebuia schimbat ceva. Iar schimbarea a fost radicală: a fost demisă conducerea finlandeză și a fost angajat Stephen Elop (până atunci executiv la Microsoft) în postura de CEO. Totodată a fost luată decizia de a renunța atât la Symbian, cât și la MeeGo, care urma să fie înlocuite cu sistemul de operare Microsoft Phone. A fost negociat și un parteneriat cu Microsoft, care a finanțat compania cu circa un miliard de dolari anual.

Însă mișcarea nu s-a bucurat de încrederea investitorilor (și nici a mea, recunosc), iar acțiunile au continuat să scadă. Nu fără motiv: la acea vreme Windows Phone era încă imatur, așa că trebuia așteptată o nouă versiune, iar primele telefoane cu noul sistem urma să fie lansate abia la sfârșitul lui 2011 sau începutul lui 2012. Însă “execuția publică” a sistemelor Symbian și MeeGo a determinat operatorii să nu le promoveze, iar primele aparate din noua serie (Lumia) s-au bucurat de un succes modest. Colac peste pupăză, Windows Phone 8 nu va putea fi instalat pe telefoanele deja produse. Rezultatul net este că valoarea companiei a căzut la 8,9 miliarde.

Dar iată că zilele trecute valoarea acțiunilor a urcat, urmare a unui anunț care spunea că Nokia are și o variantă de rezervă dacă Windows Phone eșuează. Deci, totuși, nu și-au pus toate ouăle într-un singur coș. Nimeni nu știe însă ce e în celălalt coș. Android?