Exemplul Lituania: De ce ar putea deveni fintech-urile precum Revolut o amenințare la adresa securității

Industria financiară din Lituania s-a apropiat pas cu pas de nevoia de transformare odată cu succesiunea de scandaluri de spălare de bani care a ieșit la iveală în regiunea baltică în ultimii ani.

În cazul Lituaniei, industria financiară trece printr-o transformare, profitând de avantajele tehnologiei, care ar putea transforma Vilnius în cel mai mare centru financiar pentru companii fintech din Uniunea Europeană, după ce Londra părăsește blocul comercial, potrivit FT.

Mai mult, Brexitul ar putea determina majoritatea startup-urilor de tehnologie care încearcă să inoveze industria financiară să se îndrepte spre Lituania, în contextul în care țara baltică s-a poziționat ca „poarta de intrare în Europa” pentru fintech-urile din întreaga lume – din Israel până în China.

Cu toate acestea, pariul pe fintech-uri vine cu un anumit risc pentru Lituania. Majoritatea problemelor implicate în scandalurile de spălare de bani – Ukio în Lituania, ABLV în Letonia, Danske Bank în Estonia – apar în contextul apropierii regiunii baltice de Rusia și dorinței de a deveni un pod financiar între est și Uniunea Europeană. Ceea ce s-a conturat însă ca rezultat este destabilizarea sistemului financiar.

Influența Rusiei rămâne o problemă și în cazul industriei fintech-urilor, însă complexitatea discuției crește în contextul în care există și un interes semnificativ al Chinei în această piață.

„În termeni de securitate, fintech-urile reprezintă o provocare. Una care trebuie luată în serios”, a spus Linas Linkevicius, ministrul de Externe al Lituaniei.

Explozia înregistrată de această industrie în Lituania se datorează nemulțumirilor adunate față de băncile scandinave care domină sistemul financiar din regiune. După criza financiară din 2008, oficialii lituanieni au decis că băncile predominant suedeze din piață nu fac progrese majore în direcția serviciilor digitale, ceea ce i-a determinat să deschidă piața pentru startup-urile interesate.

„Experimentam o lipsă de inovație. Le-am spus fintech-urilor: vă rog, veniți aici, și perturbați piața noastră locală”, a declarat Marius Jurgilas, membru al board-ului în cadrul băncii centrale din Lituania.

Astfel, Banca Lituaniei a emis 64 de licențe de funcționare pentru fintech-uri și mai are încă 40 de aplicații în analiză. Prin comparație, Marea Britanie are 150 de licențe de fintech-uri emise până acum. În rest, nicio țară din Uniunea Europeană nu are mai mult de 20 de licențe emise.

Prin această strategie Lituania a reușit să atragă unele dintre cele mai mari nume din piața fintech-urilor, precum și fintech-ul britanic Revolut.

„Banca Lituaniei este foarte abordabilă”, spune Richard Davies, directorul operațional al Revolut.

În spațiul public au apărut preocupări referitoare la Revolut din cauza originilor rusești ale fondatorului Nikolay Storonsky, însă banca digitală britanică a reușit să își asigure licența de funcționare. Totuși, unii parlamentari lituanieni sunt îngrijorați cu privire la capacitatea autorității locale de supraveghere de a anticipa toate riscurile.

Banca centrală susține că are 150 de angajați în divizia de supraveghere, dintre care două treimi se ocupă de segmentul de fintech-uri. „Nu suntem naivi”, spune Jurgilas.

Tadas Vizgirda, șeful fintech-ului local Shift4 Payments, crede că lituanienii sunt atât de obișnuiți cu amenințarea influenței rusești, încât „este mai ușor pentru ei să identifice” fenomenul.

La fel de problematice pentru Lituania, țară membră Nato, sunt relațiile fintech-urilor cu China. Oficialii din Vilnius nu par să se pună de acord în legătură cu poziția lor referitoare la fintech-urile din China.

În timp ce 3.000 de participanți erau la o conferință fintech în capitala Lituaniei în noiembrie 2019, Lituania organiza o întâlnire între 17 țări din Europa Centrală și de Est, în care discuta cu China subiectul fintech-urilor.