Europa nu mai poate evita creșterea vârstei de pensionare. Studiul de caz al Spaniei explică motivele economice

Europa se confruntă cu o criză structurală a sistemelor de pensii. Deși realitatea economică impune creșterea vârstei de pensionare, decidenții politici continuă să amâne reformele. Sustenabilitatea sistemului poate fi recâștigată doar printr-o abordare complexă: ajustări automate, contribuții mai echitabile și compensații pentru categoriile afectate.

La începutul lunii octombrie 2025, cu viitorul său politic atârnând de un fir de ață, prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, care demisionase și fusese renumit în funcție, a promis că va suspenda reformele nepopulare ale pensiilor până în 2027, când vor avea loc alegerile prezidențiale.

Deputații socialiști au declarat victoria. Comunitatea de afaceri franceză a oftat. S&P a retrogradat ratingul de credit al Franței, invocând îngrijorări legate de buget. Din moment ce Franța amână reformele inevitabile cel puțin doi ani, iar multe alte țări europene se confruntă cu propriile crize ale sistemului de pensii, The Conversation a analizat cum pot fi concepute reforme care să fie sustenabile, echitabile și viabile din punct de vedere politic.Un aspect izbitor al dezbaterii privind reforma pensiilor în Europa este cât de bine sunt înțelese și documentate cauzele de bază ale problemei. Populația Europei îmbătrânește.

Rata natalității este în scădere. Speranța de viață este din ce în ce mai mare. Tot mai puțini oameni contribuie pentru a finanța sistemele publice din care tot mai mulți vor primi bani pentru perioade mai lungi de timp. În același timp, transformările tehnologice reduc ponderea veniturilor din muncă în produsul intern brut.

Deoarece majoritatea sistemelor europene de tip „repartiție” (pay-as-you-go) au fost concepute într-o perioadă cu o structură demografică complet diferită, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta realitatea actuală. Se acceptă acest lucru în alte domenii, cum ar fi educația, unde districtele școlare sunt redesenate și construcția de școli noi redusă pentru a reflecta scăderea numărului de copii din anumite cartiere. Însă orice discuție despre ajustarea vârstei de pensionare este întâmpinată de mii de protestatari furioși care umplu străzile din Paris, Madrid sau Bruxelles. În Franța, este de asemenea important de pus reforma în perspectivă: se propunea creșterea vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64. Danemarca își ajustează vârsta de pensionare la fiecare cinci ani, în funcție de speranța de viață, și a aprobat deja ca aceasta să ajungă la 70 până în 2040, de la nivelul actual de 67.

Citiți articolul integral pe Business MAGAZIN.