Europa Centrală și de Est, inclusiv România, continuă să ofere oportunități de creștere pentru băncile internaționale, iar consolidarea cross-border revine din nou în discuție

Băncile internaționale prezente în Europa Centrală și de Est – Unicredit, Erste, Raiffeisen, Société Générale, Citi, Intesa – continuă să vadă această regiune cu potențial de dezvoltare și extindere, fie printr-o creștere organică mai susținută, fie prin consolidare, adică prin fuziuni și achiziții, o temă care a revenit în atenție.

„Europa Centrală și de Est are o creștere economică mai mare decât Europa de Vest, este o piață încă sub-bancarizată – raportul credite în PIB este de numai 50% – există potențial de lansare de noi produse și servicii și de extindere în regiune prin cross-selling. Zona poate încă absorbi capital, iar băncile pot să fie în continuare jucători activi în a fi motorul creșterii economice, nu numai să obțină profit”, a declarat Teodora Petkova, șeful Unicredit pe Europa Centrală și de Est, la Viena, într-un panel cu băncile din regiune la Forumul Europei Centrale și de Est 2025.

În ciuda crizelor multiple din 2020 încoace, ECE a fost extrem de rezilientă față de Europa de Vest, unde Germania este la limita recesiunii. În 2025, creșterea prognozată de Unicredit pentru ECE este de 3,9%.

Petkova spune că clienții, atât companiile, cât și persoanele fizice, sunt mult mai maturi, mai bine poziționați, iar nivelul de educație financiară este mai ridicat față de acum 10-15 ani.

„Și noi avem această responsabilitate de a crește nivelul de educație financiară.”

Această zonă continuă să ofere oportunități, iar pentru Unicredit, dar și pentru celelalte bănci, intrarea pe zona de asset management, fonduri mutuale, piață de capital, consultanță pentru clienți va reprezenta un focus în următorii ani.

Creșterea convergenței regiunii, deci implicit a țării lor față de UE, creșterea salariilor, apariția unor noi surse financiare, creșterea economică și a businessurilor, a făcut ca aceste țări să aibă bani mai mulți, clienții băncilor să aibă bani disponibili, care în acest moment își caută noi surse de investiții și de aceea au devenit o nouă piață pentru bănci.

Regiunea ECE nu este atât de diversificată ca piețele occidentale în privința produselor și serviciilor, așa că băncile încearcă să facă mai mult în această zonă.

„Creditarea nu este atât de mare și trebuie să găsim o modalitate pentru a împrumuta mai mult”, a menționat Stanislas Lecat, șeful pe această zonă pentru Instituții Financiare la Société Générale, care în România deține BRD.

De obicei, băncile internaționale prezente în regiune creditau mai mult corporațiile și companiile locale cele mai solide, în încercarea de a nu-și majora riscul. Această situație s-a văzut cel mai bine după criza din 2008, când grupurile bancare regionale au făcut pași înapoi, ceea ce a permis băncilor locale să crească prin finanțarea companiilor și antreprenorilor locali. Acum aceste bănci multinaționale încearcă să recupereze teren pe această piață. De asemenea, având în vedere fondurile europene de miliarde și miliarde de euro alocate de la Bruxelles, băncile vor să ia mai multă expunere în susținerea investițiilor publice.

Paola Papanicolaou, șeful diviziei internaționale de la Intesa, spune că oportunitățile pentru zona de lucrări de infrastructură sunt în atenția băncii, dar nu numai. „Vrem să susținem țările și companiile să se integreze întâi în regiune, unde vedem oportunități mari, și apoi în UE.”

În România, după ani de zile în care nu prea au făcut nimic și nu s-au extins, băncile italiene au început să se miște: UniCredit a preluat Alpha Bank, având ca țintă să ajungă pe locul 3 în piață, iar Intesa a cumpărat First Bank, având ca țintă să intre în top 10.

Stanislava Staneva, șeful de corporate pentru Europa Centrală la banca americană Citi, spune că băncile trebuie să investească mai mult în creștere, să fie mai prezente pentru clienți, dând exemplu crizei din energie, unde este nevoie de finanțări foarte mari. Dar, câteodată, deși băncile ar vrea să crească, există o lipsă de oportunități de investiții.

Stefan Dorfler, directorul financiar al Erste Group, spune că există motive fundamentale pentru a fi optimist în continuare pentru această zonă: penetrarea bancară și financiară va continua să crească, ceea ce va face ca apropierea de UE prin convergență să se reducă. Dar țările au și vor avea evoluții diferite. Presiunea schimbărilor tehnologice, multe dintre ele venind de la clienți, precum și creșterea reglementării, face ca băncile să aibă nevoie de operațiuni de scală pentru a continua să fie prezente. Ceea ce aduce din nou în discuție problema consolidării bancare, nu numai în țări, ci și în întreaga regiune.

Stefan Dorfler spune că după criză băncile nu puteau să aibă ca temă consolidarea, dar acum sunt în poziția de a relua discuțiile. „Până acum nu au fost condiții pentru tranzacții cross-border, dar acum sunt.”

Consolidarea bancară este extrem de complicată, văzută din punct de vedere regional, pentru că țările și guvernele nu prea sunt dispuse să accepte achiziția de către altcineva a campionilor sau băncilor locale. Teodora Petkova spune că discuțiile UniCredit-Commerzbank reprezintă un test privind acest proces de consolidare cross-border.

UniCredit a făcut o ofertă pentru a doua-a treia bancă germană, Commerzbank, dar guvernul de la Berlin nu prea este confortabil cu această mișcare. În Europa, care este o piață extrem de fragmentată, consolidarea pe zona bancară este foarte complicată la nivel de cross-border, pentru că niciun guvern nu vrea ca băncile locale să fie cumpărate de altcineva. În aceste condiții, băncile din Europa nu au o scală suficient de mare și, de aceea, sunt mai puțin competitive decât cele americane.

Luckasz Januszewski, membru în boardul de corporate și investment banking la Raiffeisen Bank International, spune că am putea vedea la începutul mai multe parteneriate în sistemul bancar: „Nu trebuie să fie o integrare completă, dar trebuie găsită o modalitate de a face business împreună, între bănci. Până la urmă, guvernele trebuie să fie mult mai deschise să discute despre aceste parteneriate și consolidări.”

Europa Centrală și de Est a avut o evoluție spectaculoasă după căderea comunismului, deschizând oportunități de extindere pentru multinaționalele din vest, pentru băncile din Austria, de exemplu, pentru această zonă istorică, ceea ce a schimbat fundamental condițiile economice, politice și sociale.

Se consideră că, dacă nu ar fi căzut comunismul și nu s-ar fi deschis această piață, vestul Europei ar fi făcut implozie, pentru că nu avea unde să se extindă.