Este România plină de milionari?

Țara noastră a intrat în rândul celor dezvoltate în ce privește scăderea severă a natalității. De decenii bune țările dezvoltate – să luăm doar exemplul Germaniei – au strategii veritabile pentru importul de forță de muncă, deoarece numărul de copii născuți de nativi scade și, prin urmare, pe termen lung, intervin deficitul de forță de muncă și alte pericole poate chiar mai mari. Importul de forță de muncă a accelerat în ultimii ani și pe piața românească, pentru că tot mai multe afaceri suferă de lipsă acută de angajați – horeca, construcțiile, domeniul producției și livrările sunt domeniile în care vedem cei mai mulți străini veniți la muncă în România. Și aici sunt tot felul de perspective – de la antreprenori mulțumiți (pentru că adeseori nepalezii sau filipinezii au o motivație mai vizibilă decât a angajaților români, lor le e mai „foame”) la cei care nu sunt foarte fericiți cu străinii care au alte obiceiuri, altă cultură, barierele de comunicare sunt importante. Cert este că măsurile în ce privește importul de forță de muncă sunt făcute pe termen scurt, cel mult mediu, iar strategiile pe termen lung – dacă există cumva – nu sunt cunoscute. Și ar cam fi nevoie de ele, pentru că viitorul nu arată prea bine la capitolul acesta. În primul semestru al anului trecut s-au născut puțin peste 73.000 de copii în România, cel mai redus nivel de când se țin aceste evidențe, adică 145 de ani. Populația îmbătrânește: vârsta mediană a românilor a ajuns în 2023 la 41,8 ani, față de

33,6 ani în 2000, conform Worldometers. Iar datele de la Institutul Național de Statistică arată că în 2022 s-au înregistrat aproximativ 170.000 de nașteri, față de 200.000 în 2021. Desigur, aceste cifre seci oglindesc declinul natalității, care este cu atât mai grav dacă luăm în considerare faptul că România este fruntașă și la capitolul copiilor care nasc copii, având cel mai mare număr de mame minore – conform unor statistici, în România sunt circa un sfert din numărul de mame minore din Uniunea Europeană.

Operatori privați din domeniul sănătății au semnalat că numărul pacientelor care apelează la serviciile din maternități este tot mai mic. De pildă, Ioan Simion, proprietarul spitalul Sanconfind din Câmpina, spunea anul trecut că numărul de nașteri a scăzut drastic în cadrul instituției medicale, fiind zile sau chiar o săptămână întreagă în care nu are loc nicio naștere. Iar Mihai Marcu, președinte și CEO al MedLife, cel mai mare operator din sistemul privat de sănătate, trăgea un semnal de alarmă pe marginea aceluiași aspect în cadrul evenimentul CEO Awards, organizat de Business MAGAZIN.

Se nasc tot mai puțini copii de la an la an, iar decizia de a deveni părinte este amânată. Mulți tineri cântăresc acest aspect din multe puncte de vedere – ce impact poate avea un nou membru al familiei asupra evoluției în carieră, asupra dinamicii din cuplu, cât de pregătiți sunt pentru acest rol care consumă 25 de ore din 24, opt zile din șapte. Nu în ultimul rând, sunt luate în considerare costurile implicate efectiv în creșterea unui copil.

V-ați făcut vreodată calcule legate de cheltuielile pe termen lung pe care le implică un copil? Probabil orice părinte, cel puțin la început de drum, știe bine cât costă scutecele, poate laptele praf, cosmeticele și alte produse necesare. Platforma ClubulCopiilor.ro și-a propus să calculeze care sunt sumele alocate pentru creșterea unui copil până la vârsta de 19 ani. Pentru proaspeții părinți, costul total pentru creșterea unui copil născut în 2024 ajustat la rata inflației este estimat la 594.070 de lei pentru primul copil și 417.989 de lei pentru cel de-al doilea copil. Astfel părinții care își doresc doi copii vor avea un cost de cel puțin 1 milion de lei pentru creșterea acestora până la termina­rea liceului. Studiul a fost axat pe evaluarea costului minim necesar pentru creșterea unui copil de la naștere până la vârsta de 19 ani (până la terminarea liceului) în cadrul unei familii din mediul urban. Au fost luate în calcul cantitățile necesare și prețurile minime pentru alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, produse de igienă personală și uz casnic valabile în anul 2018. Clubulcopiilor.ro a utilizat aceste prețuri în analiza sa, ajustându-le cu ajutorul indicilor anuali ai prețurilor de consum furnizați de INS. Privind în jur, sunt o mulțime de milionari sau viitori milionari. Care aleg sau au ales să investească în copii în loc să pună banii la bursă, în imobiliare sau cine mai știe ce.

Pe lângă costurile de trai minime, se adaugă bugete alocate pentru diverse activități – balet, fotbal, limbi străine, meditații, excursii, concedii, poate tratamente. N-ar trebui pierdută din vedere nici investiția emoțională sau de energie a părinților, care, evident, nu se poate evalua în bani. Sau toate demersurile necesare pentru a clădi oameni și (de ce nu?) lideri. Cum să insuflăm valori prețioase? Al Pacino, în discursul celebru din pelicula „Parfum de femeie”, punctează că Charlie nu este un turnător, chiar dacă își riscă viitorul. „Acesta este curaj, aceasta este integritate. Valori pe care trebuie să le aibă un lider.”    

Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin