Este pentru prima dată când sunt fără idei

Cine recomandă un angajat de nivel inferior sau de middle management primește 1.000 de lei. Cine recomandă un director care confirmă primește 1.000 de euro.

Proprietarii din industria de restaurante și hoteluri spun că au nevoie de peste 50.000 de oameni, pe care nu au de unde să îi ia și nu îi găsesc în România.

Transportatorii spun: Este criză acută de șoferi. România are un deficit de 30.000-40.000 de șoferi. „O firmă cu 300 de camioane are zilnic 30-50 de camioane pe care nu le mișcă pentru că nu are șoferi”, spune Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România. Un șofer poate ajunge să câștige și 2.200 de euro net pe lună.

Cei din industria IT reclamă și ei deficitul de pe piața lor de muncă, unde sunt cele mai mari salarii – 1.200-1.300 de euro pe lună. Ei estimează necesarul actual la 30.000 de programatori și softiști pe care nu au de unde să îi ia.

În construcții, companiile reclamă lipsa a 100.000 de oameni. Noroc că nu au început lucrările de infrastructură la autostrăzile promise pe hârtie în programul de guvernare, pentru că altfel ar fi fost dramatic.

În industrie, unde salariile au început să crească mai rapid în ultimii ani, necesarul de forță de muncă este undeva la 100.000.
România pierde comenzi pentru că nu are cu cine să le execute.

Dragoș Damian, directorul general al producătorului de medicamente Terapia Cluj, spune că acesta este doar începutul: Putem doar să bănuim ce-o să fie în cinci ani, când încep să plece decrețeii la pensie, având în vedere că media de vârstă în site-urile mari de manufactură trece de 50 de ani.

Ce soluții aveți? Este pentru prima dată când sunt fără idei. Nu cred că școala își mai revine, iar universitățile par că există ca să păstreze privilegiile academice și nu ca să conecteze educația de piața muncii. Cred că din BPO (business process outsourcing), IT și Automotive n-o să creștem economic, iar proiectele de infrastructură nu mai pot fi executate tocmai din cauza lipsei forței de muncă.

Companiile mari, în special cele multinaționale, mai pot să își reorganizeze procesele de producție astfel încât să facă față lipsei de personal, mai pot să vină cu roboți sau coboți, mai cresc salariile, mai aduc oameni din grup – dacă au șansa unei rețele extinse, mai găsesc soluții.  

Companiile românești antreprenoriale și care nu au reușit să crească suficient astfel încât să preia organizarea unei multinaționale suferă și vor suferi cel mai mult în această criză a forței de muncă.

La polul opus, România stă destul de prost într-un clasament european al tinerilor: unu din cinci tineri nu muncește sau nu studiază, adică aproape 20% față de o medie a Uniunii Europene de 14%. În Austria, Cehia, Germania, Slovenia, media este de 8%.

Potrivit Eurostat, peste 28.700 de tineri români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nici nu studiază, nici nu lucrează.

Tinerii români nu își găsesc un viitor pentru că încă stau cu părinții, care îi tolerează, susținându-i în ideea – Unde să muncească? Ăla e salariu?

De asemenea, mulți tineri sunt zilieri sau lucrează la negru și de aceea sunt incluși în statistici că nu studiază, că nu sunt la școală, că nu au un loc de muncă care să fie însoțit de carte de muncă.

Pe baza rezultatului alegerilor de la nivel european – Brexit, Austria, Italia, Germania – acești tineri europeni care nu muncesc și nici nu studiază sunt principalii votanți și susținători ai partidelor antisistem.

Acești tineri vor prelua puterea – ducând în spate o frustrare extraordinară împotriva establishmentului – împotriva instituțiilor guvernamentale, mai mult sau mai puțin birocratice, împotriva partidelor tradiționale – și vor ridica bariere.

Dragoș Damian, care are pe mână responsabilitatea unui business de aproape 700 de milioane de lei (150 de milioane de euro), este obligat să găsească soluții pentu a merge mai departe.

Iar cea mai la îndemână dintre acestea va fi cea în care pensionarii nu se vor pensiona la termen, ci poate peste 10 ani.

Toate economiile se duc spre această soluție, mai ales că aceasta rezolvă parțial și deficitele fondurilor de pensii.

Cum îi vei determina pe „pensionari” să lucreze în continuare va ține de stat prin sistemul de taxare a veniturilor, dar și de companii.

Eu aș spune să ne pregătim de acum.