Este mai avantajos ca oamenii, atunci când pornesc o afacere, să-și păstreze joburile curente sau să renunțe la ele?

Doi cercetători în domeniul managementului, Joseph Raffiee și Jie Feng, și-au pus această întrebare și între 1994 și 2008 au urmărit un de peste 5000 de americani (20-50+ de ani) care au devenit antreprenori.

Poate vă gândiți că antreprenorii atunci când pornesc o afacere trebuie să o facă cu o convingere deplină, foarte încrezători în afacere și să-și asume toate riscurile pentru ca aceasta să fie un succes. Studiul celor doi a arătat că cei care și-au păstrat serviciul au avut șanse de eșec cu 33% mai mici decât aceia care au demisionat.

Câteva exemple de antreprenori care după ce și-au lansat afacerea au continuat cu jobul (studiile) curent susține teoria studiului celor doi cercetători. După ce a inventat primul computer Apple I, Steve Wozniak a continuat să lucreze cu normă întreagă ca inginer la Hewlett-Packard. Nici Larry Page și Sergey Brin nu au renunțat la doctoratele pe care le făceau la Stanford. Ba, mai mult, în 1997 cei doi, îngrijorați că motorul de căutare le ocupă prea mult timp, au încercat să vândă Google pentru mai puțin de 2 milioane de dolari. Din fericire pentru ei, potențialul cumpărător le-a refuzat oferta. Alte exemple sunt și Brian May, chitaristul Queen, care-și făcea doctoratul în astrofizică când a început să cânte la chitară, dar nu a renunțat decât peste câțiva ani la studii. Stephen King a lucrat ca profesor, om de serviciu și a fost angajat la o benzinărie timp de șapte ani după ce a scris prima sa nuvelă, renunțând la slujbă abia la un an după ce i s-a publicat primul roman, Carrie.

De ce toți întreprinzători nu au renunțat la slujbele lor încă de la început? Adam Grant răspunde prin cartea sa “Originalii. Nonconformiștii care fac lumea să progreseze”, făcând analogie cu investițiile la bursă. Dacă intenționezi să faci o investiție riscantă, te protejezi făcând alte investiții sigure. Așadar oamenii de succes aplică acest principiu și în viața de zi cu zi, acest lucru oferindu-le un sentiment de siguranță într-un domeniu și le dăruiește libertatea de a risca, de a fi originali în alt domniu (afacerea).

Când Pierre Omidyar a lansat eBay, a fost doar un hobby. A continuat să lucreze ca programator în următoarele nouă luni, renunțând la slujbă numai când magazinul său online a început să-i aducă mai mulți bani decât salariul. Sara Blakely, creatoarea Spanx, a născocit ideea colanților fără picior, asumându-și un mare risc odată ce a investit toate economiile sale, în valoare de 5000 de dolari. Ca să-și echilibreze portofoliul de risc, și-a păstrat jobul, vânzând copiatoare încă doi ani de zile, petrecându-și nopțile și weekend-urile ca să realizeze prototipul. După ce a lansat Spanx, a devenit cea mai tânără miliardară din lume care și-a făcut averea prin forțe proprii.

Henry Ford a lucrat pentru Thomas Edison în timp ce dezvolta invenția sa, Bill Gates și-a suspendat studiile (nu le-a întrerupt) și și-a convins părinții să-l susțină financiar pentru a porni Microsoft.

Așadar, potrivit mai multor studii, antreprenorii de succes își i-au riscuri calculate, minore și nu se aruncă cu capul înainte în viitoare lor afacere. “Însă originalii de cel mai remarcabil succes nu sunt cutezătorii care sar de pe o stâncă fără să se uite. Ei sunt aceea care se apropie cu prudență, mergând pe vârfuri, de buza prăpastiei, îți verifică de trei ori parașuta și își și montează o plasă de siguranță, pentru orice eventualitate”, spune Adam Grant în cartea sa.

O să închei acest articol cu un alt citat, de data aceasta Malcom Gladwell în New Yorker care spune “mulți întreprinzători își asumă o mulțime de riscuri-dar aceia sunt întreprinzătorii care dau greș, nu cei din poveștile de succes”