Este Inteligența Artificială salvarea omenirii sau călăul acesteia? Ne ajută să trăim mai bine sau ne ia locurile de muncă și ne trimite spre o criză financiară uriașă?
Am vorbit mult despre AI, despre felul în care AI nu ne ia joburile, ci ne oferă posibilitatea să avem unele cu mai multă valoare, dar adevărul este undeva la mijloc. Pare că în tot mai multe domenii se fac…
Am vorbit mult despre AI, despre felul în care AI nu ne ia joburile, ci ne oferă posibilitatea să avem unele cu mai multă valoare, dar adevărul este undeva la mijloc. Pare că în tot mai multe domenii se fac restructurări cauzate de tehnologizare, fie că angajatorii recunosc sau nu.
Doar că acum restructurările sunt îmbrăcate altfel poate, cine știe, tot la sugestia unui AI, care poate îndulci sau nu chiar și cuvintele, fie acestea prezente și într-o strategie de afaceri dureroasă.
Totuși, anul trecut și pare că și anul acesta cifrele sunt greu de ignorat. Milioane de locuri de muncă au dispărut, iar industria tech — aceea care promitea stabilitate, viitor și joburi foarte bine plătite — a fost printre cele mai afectate. Un articol al revistei americane Fortune vorbea despre faptul că pe piața americană au fost anunțate anul trecut 1,2 milioane de concedieri, cu 58% mai multe decât în 2024.
Este un nivel comparabil cu anul 2008, vârful crizei financiare globale. Iar lucrurile nu par să stea mai bine anul acesta: un exemplu recent vine din zona bancară. Société Générale a anunțat într-un comunicat de presă că renunță la 1.800 de angajați în Franța ca urmare a „accelerării simplificării organizației și a dezvoltării competențelor pentru a-și consolida eficiența, în linie cu strategia sa de performanță sustenabilă”.
Oficial, este vorba despre optimizare, mobilitate internă, adaptare la viitor. Neoficial, însă, mesajul este că structurile vechi nu mai sunt viabile, iar banca trebuie să funcționeze cu mai puține niveluri, mai puține redundanțe și mai multă tehnologie. Un mecanism similar se vede și în consultanță. Deloitte a decis să renunțe la titlurile clasice de tip analyst–consultant–manager și să le înlocuiască cu denumiri mult mai specifice, legate de „familii de joburi” și „subfamilii”.
Este, din nou, o formă de „modernizare”, așa cum a numit compania această schimbare în presa internațională. Dar este și o recunoaștere implicită a faptului că modelul piramidal, cu mulți juniori care fac munca de bază și puțini seniori care decid, nu mai funcționează într-o lume în care AI-ul poate face rapid research, analiză, sinteză și chiar primele drafturi de soluții. În consultanță, ca și în tech, prima treaptă este cea care dispare.
Deloitte investește miliarde în AI, la fel și celelalte firme din Big Four, iar asta schimbă felul în care munca este împărțită. Nu mai ai nevoie de armate de juniori care să pregătească prezentări sau să curețe date, dacă aceste lucruri pot fi făcute de agenți AI în câteva minute. De aceea, discuția despre „AI-ul ne ia sau nu joburile” este, în mare parte, o falsă dilemă. AI-ul nu ia joburi la întâmplare. El taie straturi și taie mai ales în straturile de început de carieră.
Dacă stau să mă gândesc la propria mea meserie — jurnalist care lucrează pentru o publicație scrisă — entry levelul, așa cum îl știam, aproape că a dispărut deja. Rolul de început însemna, în esență, traducerea titlurilor internaționale pentru site, de cele mai multe ori alese de un jurnalist senior. Sau o muncă și mai chinuitoare, fără prea multă valoare adăugată în sine: transcrierea unor conferințe sau interviuri video, un proces care putea dura ore întregi.
Astăzi, avem software care face asta în câteva minute. Și ar fi absurd să ne întoarcem la transcrierea manuală, în detrimentul timpului pe care îl putem folosi pentru a gândi, verifica informații, a face interviuri. Câștigăm, desigur, timp pentru ceea ce rămâne esențial. Dar pierdem altceva.
Pentru mine, sutele de ore de interviuri transcrise și sutele de texte traduse au fost, retrospectiv privind, școala mea profesională. Scriind ceea ce astăzi poate scrie AI-ul, am învățat să scriu. Făcând munca repetitivă, am ajuns să recunosc ce este o idee bună și ce merită dezvoltat sau cum poate fi transpusă o idee bună în text. Iar aici apare întrebarea care mă neliniștește cel mai tare: dacă joburile de entry level dispar acum, unde se mai formează specialiștii de mâine?
Ce ne iau, de fapt, ChatGPT și toate instrumentele similare nu este meseria, ci procesul lent de învățare prin repetiție. Astfel, mă întreb cât de specialiști vor fi specialiștii de mâine, indiferent că vorbim despre consultanță, IT sau orice altceva.

Ioana Matei este editor-șef, Business Magazin