Este 2025 anul în care majoritatea dintre noi va renunța la rețelele sociale?

Nu e deloc o coincidență faptul că Oxford English Dictionary a ales „brainrot” drept expresia anului 2024. Termenul descrie perfect efectul tot mai vizibil pe care rețelele sociale și consumul constant de conținut de slabă calitate îl au asupra noastră: senzația că, pur și simplu, ne simțim „mâncați” pe dinăuntru.

Un studiu recent, „Modificări ale anatomiei creierului asociate cu dependența de rețelele sociale” (SNS), a descoperit că dependenții de rețele sociale pierd materie cenușie din creier într-un ritm alarmant de similar cu cel al dependenților de cocaină. Iar această materie cenușie e esențială – ea controlează reglarea emoțiilor, capacitatea de concentrare și rezolvarea problemelor. Nu e de mirare, așadar, că timpul petrecut excesiv în fața ecranelor ne lasă epuizați emoțional și, adesea, dezorientați (fenomen care a fost denumi și „zombie scrolling”). Și, desigur, mult mai anxioși. Pentru că dacă petreci o oră pe Instagram, în loc să te simți inspirat, te întrebi de ce viața tuturor arată mult mai bine decât a ta. Sau te surprinzi că nu mai ești relaxat după câteva scrolluri, ci te întrebi ce se va mai întâmpla în viitor după atâtea știri despre criza climei, Trump și taxele impuse, alegerile prezidențiale din România. Break-ing news – cu toții trecem prin asta. Social  media, în special platformele precum Instagram, au această modalitate „vicleană” de a transforma un simplu scroll într-o sesiune de îndoială de sine și anxietate.

Chiar dacă nu suferi de o dependență propriu-zisă, efectele rețelelor sociale se resimt în moduri subtile, dar constante, pentru toți. Spre exemplu, în 2022, consumam de cinci ori mai multă informație zilnic decât o făceam în 1986. Conform statisticilor recente oferite de Golden Steps ABA, capacitatea noastră de atenție a scăzut cu 33% din anul 2000 până în prezent. De asemenea, tulburările de anxietate și depresie în rândul tinerilor au crescut cu 70% de la apariția social media, așa cum menționa la începutul anului Royal Society for Public Health (RSPH).

Generația Z și milenialii petrec între 6,5 și 8,5 ore pe zi în fața ecranelor. În 2024, o persoană își ridica în medie telefonul de 218 ori pe zi și vizualiza între patru și șapte profiluri pe diferite platforme de socializa-re, câte unul pentru fiecare aplicație. Aceasta petrecea aproximativ 2 ore și 20 de minute zilnic pe rețe-lele sociale, iar pentru adolescenți, timpul depășește 3 ore. La un calcul simplu, vorbim despre circa 852 de ore, adică aproximativ 35 de zile pe an dedicate acestor platforme – mediului virtual. În plus, unui uti-lizator îi apar în medie între 4.000 și 10.000 de reclame, lucru care subliniază impactul semnificativ pe care tehnologia și rețelele sociale îl au asupra vieții noastre cotidiene și a decizilor de cumpărare pe care le luăm mai târziu. 

Majoritatea timpului petrecut scrollând pe social media înseamnă, de fapt, un consum pasiv. Vedem oameni care par că trăiesc vieți frumoase – călătoresc, își deschid afaceri, poartă haine cool, își cumpără case și mașini scumpe – și, inevitabil, ajungem să ne simțim copleșiți sau „nepotriviți”. Tocmai din acest motiv, tot mai mulți oameni încep să caute moduri mai sănătoase de a fi online. Sau de a nu fi – mulți adoptă acum „detoxul digital”. Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Re-search, 32% dintre românii din mediul urban au apelat la un detox digital. Printre cei mai deschiși către acest tip de pauză se numără tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani (47%) și persoanele care au copii sub 18 ani. 

Vom renunța la social media anul acesta? E cumva de neimaginat să trăim în 2025 fără rețele sociale, în ciuda a tot ce se scrie despre acest subiect. Și poate că soluția nu e să renunțăm total la ele, dar să ștergem măcar unele dintre ele – mai ales că toate aplicațiile sunt acum atât de asemănătoare, nu doar ca interfață, dar și conținutul este doar multiplicat pentru fiecare în parte. 

Este mai realist să ne gândim la un detox digital? Sau este doar încă un trend care ne face să ne simțim temporar mai bine, doar ca să revenim la scrollul compulsiv câteva zile mai târziu? Răspunsul, ca în mul-te alte situații legate de tehnologie, e: depinde. Pentru unii, detoxul digital poate fi o formă reală de re-setare mentală – o încercare sinceră de a-și recăpăta controlul asupra propriei atenții. Pentru alții, e doar o bifă în lista de trenduri de pe Instagram sau TikTok: #7daysoffline, urmată, desigur, de o postare lungă despre „ce am învățat în acest timp”.

Dar ne dorim cu adevărat o pauză sau doar postăm despre pauză ca să primim validare? Pentru că detox-ul digital a devenit un trend va avea, inevitabil, și un final. Ce am putea să facem cu 35 de zile pe an în loc să fim conectați online?   

Oana Ioniță este Social media manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium