Era relațiilor umane. Stă succesul companiilor în conexiunea liderilor cu angajații?

Cultura organizațională nu mai poate fi construită doar pe salarii competitive. Cei mai buni lideri de azi investesc în apartenență, empatie și relații autentice – pentru că altfel nu mai funcționează nimic. Cei mai buni lideri de azi investesc în apartenență, empatie și relații autentice – pentru că altfel nu mai funcționează nimic. Într-un mediu unde AI oferă know-how-ul, diferența o face cine creează conexiuni reale. Șefii de companii, conducătorii departamentelor de HR  și antreprenorii spun că aprecierea autentică și personalizată a devenit combustibilul retenției. Acum, într-o nouă eră a muncii, una a „economia relațiilor”, liderii trebuie să devină constructori de punți emoționale. Când angajații se simt văzuți, ei rămân, evoluează și aduc performanță în companiile lor. Când nu, pleacă.

„Timp de decenii, munca a existat într-o economie bazată pe cunoaștere, dominată de competențe, inovație și rezolvarea problemelor. Acum intrăm într-o economie a relațiilor, în care forța conexiunilor umane va deveni elementul definitoriu al succesului. Zilele în care angajații concurau pentru cunoaștere au trecut. Cunoașterea a devenit o marfă — disponibilă și accesibilă tuturor — și ritmul acestei «marfizări» va continua să crească. Ceea ce diferențiază cu adevărat un loc de muncă în prezent este capacitatea de a te conecta, de a colabora și de a construi relații de încredere — pilonii esențiali ai performanței unei companii”, scria Charles Hough, CEO al platformei Bonusly, o platformă digitală de recunoaștere și recompensare a angajaților, la începutul studiului „The 2025 state of recognition report – The rise of the relationship economy.”

Termenul de „relationship economy” nu are un echivalent perfect în limba română, dar am putea să-l numim economia conexiunilor umane. Potrivit studiului Bonusly, organizațiile se confruntă cu provocări semnificative: angajații lor se simt singuri, deconectați și neimplicați în muncă. Unu din cinci angajați la nivel global se simte singur. Nivelurile de engagement au atins cel mai scăzut punct din ultimii zece ani. Doar 39% dintre angajați cred că cineva are grijă de ei. Mai mult două treimi dintre manageri sunt „disengaged”, adică s-au desprins emoțional de muncă.

„Cred că motivarea și retenția talentelor pornesc din a le oferi un scop clar și un mediu în care să se simtă valorizați. (…) Este foarte important să arăți că munca lor contează, ca are sens și că au un impact real asupra clienților noștri, nu doar asupra business-ului nostru. Comunicarea deschisă și feedback-ul constant sunt, de asemenea, esențiale – oamenii vor să știe unde stau și cum pot evolua”, susține Florina Dobre, CEO al Bringo România, companie cu circa 85 de angajați și o cifră de afaceri de 60 milioane lei în 2023.

Ea spune că munca cu scop, flexibilitatea, recunoașterea meritelor și oportunitățile de creștere trebuie să fie în prim-plan în relația companiilor cu angajații. „Digitalizarea ne ajută să scalăm, dar cultura se menține prin momente umane: un «mulțumesc» personalizat sau o sărbătoare a succeselor sau momentelor importante, precum depășirea recordului de peste zece milioane de comenzi livrate”, completează CEO-ul Bringo.

Florina Dobre, CEO, Bringo România

„Pentru organizații, cred că nu a fost niciodată mai important leadershipul ca în vremurile noastre. Vedem aceasta accelerare a adopției tehnologiei și democratizare a informației și cunoștințelor cu AI. Dacă în urmă cu doi ani pentru a răspunde la o întrebare ne ridicam de pe scaun și mergeam la biroul unui alt coleg, poate acum întrebăm un AI. Odată cu facilitarea accesului instant la knowhow prin tehnologie, construcția relațiilor este întreruptă.”

Atunci când angajații se simt apreciați, sentimentul lor de apartenență se consolidează, iar alinierea lor la obiectivele organizaționale se adâncește. Iar acest lucru nu influențează doar implicarea: se îmbunătățesc și dezvoltarea competențelor, rata de retenție și performanța echipelor, mai arată studiul Bonusly.

„Pentru organizații, cred că nu a fost niciodată mai important leadershipul ca în vremurile noastre. Sunt mai multe motive. Pe de-o parte, vedem aceasta accelerare a adopției tehnologiei și democratizare a informației și cunoștințelor cu AI. Dacă în urmă cu doi ani pentru a răspunde la o întrebare ne ridicam de pe scaun și mergeam la biroul unui alt coleg, poate acum întrebăm un AI. Odată cu facilitarea accesului instant la knowhow prin tehnologie, construcția relațiilor este întreruptă, pentru că dispar tot mai mult acele micro-interacțiuni informale esențiale pentru conectare autentică”, crede Florina Dobre.

Generația Z a înregistrat cele mai accentuate scăderi în ceea ce privește sentimentul de apreciere, susținere și grijă. Industrii precum tehnologia, finanțele, asigurările, transporturilor și serviciilor profesionale au experimentat scăderi semnificative ale implicării angajaților. De altfel, Harvard Business Review spune că această singurătate la locul de muncă o epidemie, iar studiul Bonusly arată că angajații deconectați sunt cu 56% mai predispuși să caute un nou loc de muncă și că acești angajați deconectați costă companiile 34% din salariul lor anual.

„Studiile arată că unu din cinci angajați se simte singur. Ratele de engagement la locul de muncă sunt la minim istoric, de când se măsoară. Când ai astfel de sentimente, e imposibil ca angajat, indiferent de poziție, să funcționezi la un vârf de performanță potențială. Iar această susținere a relațiilor este poate cel mai important rol al liderilor actuali. Ei sunt liantul în echipă, cei care dau tonul tipului de interacțiuni de la job.  Dintr-o altă perspectivă, este o perioadă cu schimbări permanente. Multe, ample, constante. Capacitatea liderilor de a fluidiza tranzițiile este extrem de importantă. Pentru că acestea se reflectă direct în starea de spirit și wellbeing-ul angajaților, deci e nevoie de mare atenție la aceste schimbări”, a detaliat CEO-ul Bringo.

Recunoașterea eficientă a angajaților — făcută la momentul potrivit, specifică, concentrată pe schimbarea comportamentală și rezultate măsurabile — poate transforma locurile de muncă deconectate în unele prospere. Legătura dintre satisfacția angajaților și succesul operațional al companiei este evidentă, crede și Florina Dobre.

„Am văzut-o clar de-a lungul întregului parcurs profesional. Când angajații sunt mulțumiți, operațiunile merg mai bine – e un fapt de necontestat. (…) Abordăm echilibrul investind în oameni – de la traininguri care să-i ajute să crească, la beneficii care le arată că ne pasă”, a concluzionat ea.

Ionuț Păun, director de HR, City Grill, unul dintre cele mai mari lanțuri de restaurante din România, cu peste 1.200 de angajați, subliniază că în sectorul său de activitate, unul dintre cele mai volatile din punctul de vedere al forței de muncă, este esențial un echilibru între salarii corecte și un mediu de lucru bine structurat. „În sectorul HoReCa, retenția angajaților este una dintre cele mai mari provocări, din cauza fluctuației mari de personal, a volumului mare de muncă și a numărului de ore lucrate. Pentru a motiva și recompensa angajații, o strategie eficientă trebuie să combine beneficii financiare, oportunități de dezvoltare profesională și un mediu de lucru cât mai prietenos și atractiv unde tot personalul să aibă aceleași standarde și principii. În City Grill suntem la nivelul pieței din România în ceea ce privește salariile, punem pe primul plan dezvoltarea angajaților și ne dorim să le oferim cât mai multe oportunități de promovare“, a spus directorul de HR al lanțului de restaurante.

Ionuț Păun, director de HR, City Grill

„Există un impact direct și vizibil între aprecierea angajaților și calitatea serviciilor oferite clienților, mai ales în HoReCa, unde experiența clientului depinde foarte mult de interacțiunea cu personalul. Angajații care se simt apreciați și motivați sunt mai implicați, oferă servicii mai bune și creează o atmosferă pozitivă pentru clienți.”

De asemenea, și el crede că există o legătură directă între satisfacția angajaților și succesul operațional al companiei. „Da, există un impact direct și vizibil între aprecierea angajaților și calitatea serviciilor oferite clienților, mai ales în HoReCa, unde experiența clientului depinde foarte mult de interacțiunea cu personalul. Angajații care se simt apreciați și motivați sunt mai implicați, oferă servicii mai bune și creează o atmosferă pozitivă pentru clienți“, a punctat Ionuț Păun.

În era post-pandemică, angajații nu mai caută doar pachete financiare atractive, ci pun accentul din ce în ce mai mult pe starea de bine, spune Oana Pascu, fondator al Complice.ro. Ea observă și o schimbare clară în abordarea companiilor în acest sens. „Companiile trec de la bonusuri sau cadouri standard la experiențe care creează amintiri. Un raport Deloitte Insights din 2023 arată că 68% dintre liderii HR prioritizează acum wellbeing-ul experiențial, recompensându-și angajații cu escapade de weekend sau workshop-uri creative, în loc de beneficiile materiale. Oamenii vor să simtă, nu doar să primească”, crede ea.

Experiențele personalizate și recunoașterea creativă ridică moralul pentru că lovesc direct în nevoia de a fi apreciați ca indivizi. Un studiu Gallup din 2024 arată că recunoașterea personalizată crește loialitatea cu până la 31% – de exemplu, un angajat pasionat de artă care primește o invitație la un atelier de pictură se simte văzut, iar asta îl leagă emoțional de companie, susține Oana Pascu. „Un alt mecanism pe care noi îl aplicăm și care este soluția preferată de companii este Flexi Box, un pachet flexibil cu experiențe variate – gourmet, adrenalină, travel, condus, etc – din care angajatul alege ce i se potrivește. Se customizează pe buget, oferind predictibilitate companiei, dar scapă de vibe-ul tranzacțional, ascunzând costul – ideal când bugetele variază sau scad. Autonomia în alegere combinată cu personalizarea face aceste soluții extrem de eficiente și apreciate pentru recunoașterea și loializarea angajaților.”

Fondatoarea Complice este de părere că un sistem de recunoaștere care să dea roade are nevoie de rădăcini solide în cultura companiei. „Primul pilon e personalizarea: ascultă ce motivează fiecare om. Apoi, lucrează în două direcții – individual, cu gesturi care să-i facă să se simtă văzuți și valorizați, și la nivel de echipă, pentru a suda relațiile. Consecvența este esențială – nici cu o singură floare nu se face primăvara, și nici cu o singură experiență ci printr-un ritm constant, ca o apreciere recurentă. Transparența vine din principii clare, cunoscute de toți, iar alinierea la cultura organizației asigură că recunoașterea rezonează autentic”, detaliază Oana Pascu. 

Experiențele comune în afara biroului topesc barierele și creează încredere, mai ales pentru angajații care lucrează hibrid, sau pentru companiile în care diversitatea generațională este ridicată, cât și pentru organizațiile care implementează rapid AI și alte tehnologii, crearea de legături autentice nu poate fi susținută exclusiv din interacțiuni legate de muncă, spune fondatoarea Complice.ro.

Oana Pascu, fondator, Complice.ro

„Ascultă ce motivează fiecare om. Apoi lucrează în două direcții – individual, cu gesturi care să-i facă să se simtă văzuți și valorizați, și la nivel de echipă, pentru a suda relațiile. Consecvența este esențială – nici cu o singură floare nu se face primăvara, și nici cu o singură experiență ci printr-un ritm constant, ca o apreciere recurentă.”

„Este nevoie de crearea unor punți la nivel emoțional, de experiențe împărtășite și trăite împreună. Un studiu Harvard Business Review (2023) a constatat că activitățile de grup non-profesionale îmbunătățesc colaborarea cu 20%. Am văzut cum colegi care abia vorbeau devin parteneri de idei după astfel de momente – e chimia umană care se naște când ieși din rutină”, punctează Oana Pascu.

Dincolo de beneficii, comunicare și leadership, spațiul de lucru are și el un rol din ce în ce mai important în relația dintre angajați și angajatori. Horațiu Didea, managing partner la Workspace Studio, subliniază importanța spațiului de lucru în stimularea angajaților.

„Un studiu din 2023 al Harvard Business Review subliniază că echipele care petrec timp în activități informale sunt cu 20% mai eficiente în colaborare, iar designul biroului poate amplifica asta. Și Microsoft raportează că sesiunile lor de joacă structurată au crescut sentimentul de apartenență cu 18%, iar un design versatil susține astfel de momente. Engagementul crește când spațiul reflectă valorile echipei și îi invită să contribuie, fie că e un perete unde pot lăsa idei, fie o zonă de socializare care sparge barierele ierarhice“, susține el.

Biroul modern este un spațiu care modelează relațiile profesionale și întărește coeziunea echipelor, este de părere reprezentantul Workspace Studio. „Noi vedem biroul ca pe un hub social și creativ, unde designul și funcționalitatea joacă un rol esențial în a facilita colaborarea. Post-pandemie, am observat că angajații nu mai vin la birou doar pentru sarcini pe care le pot face de acasă, ci pentru a se conecta, a învăța informal și a construi relații. Un studiu Gartner din 2024 arată că 65% dintre cei care lucrează hibrid aleg să vină la birou doar dacă experiența e unică și valoroasă, iar asta înseamnă un mediu atractiv, care încurajează interacțiunea și socializarea, mentoratul și învățarea informală”, punctează el.

Pandemia a schimbat fundamental rolul biroului, iar companiile au început să-și regândească spațiile pentru a răspunde în primul rând nevoii de conectare umană. Dacă înainte accentul era pe eficiența spațiului – câți oameni încap într-un open space – acum prioritatea e experiența angajatului. Ceea ce în sine este un mod de recunoaștere a meritelor și valorii produse de angajați, crede Horațiu Didea. „Organizațiile simt că investiția în birou este o investiție în oamenii și vor să le ofere acestora o experiență foarte bună în spațiul de lucru, să arate că le pasă de sănătatea lor, susținută prin alegeri ergonomice, de dinamica dintre ei, susținută prin spații de colaborare și de starea lor de bine. Un raport MillerKnoll din 2023 arată că birourile cu elemente interactive au o rată de ocupare cu 28% mai mare, ceea ce confirmă că angajații vin pentru conexiune, nu doar pentru muncă solitară.”

Conceptul de „relationship economy” pune relațiile în centrul valorii unei companii, iar biroul modern trebuie să fie un catalizator pentru asta. „Avem în vedere câteva elemente esențiale. Primul e flexibilitatea spațiului – zone modulare care se adaptează rapid la interacțiuni variate ale echipelor: de la sesiuni de brainstorming la întâlniri de proiect, discuții formale sau informale, de la discuții unu-la-unu la întâlniri cu toți angajații.  Al doilea e ergonomia fizică și socială – mobilierul, precum scaunele reglabile de la MillerKnoll sau mesele colaborative, trebuie să încurajeze postura naturală și interacțiunea, nu doar confortul individual. Un alt element cheie e acustica – soluții care reduc zgomotul și creează intimitate, esențială pentru conversații autentice. Iluminatul reglabil și plantele sunt, de asemenea, vitale – creează o atmosferă caldă și reduc stresul, ceea ce face angajații mai deschiși să lege relații.”

Nu în ultimul rând, Horațiu Didea subliniază nevoia de design inclusiv: zone liniștite pentru cei care au nevoie de concentrare, dar și spații dinamice pentru extrovertiți. Un studiu LinkedIn din 2024 arată că 68% dintre candidați evaluează atmosfera biroului, iar un spațiu bine gândit devine o investiție în capitalul relațional al companiei, crede el. „Cheia este echilibrul: funcționalitate care susține munca individuală, detalii care personalizează spațiul și cresc sentimentul de apartenență, alături de o cultură a colaborării, inovației și schimbului de idei susținută de un spațiu deschis, gândit pentru a încuraja interacțiunile informale, care sunt ingredient de bază în stimularea creativității.  Iar când angajații simt că biroul adresează nevoile lor de zi cu zi, avem o experiență bună a angajatului, avem un cadru în care cultura organizației se poate dezvolta, avem inovație și creare valoare”, conchide Horațiu Didea.   

Horațiu Didea, managing partner, Workspace Studio

„Cheia este echilibrul: funcționalitate care susține munca individuală, detalii care personalizează spațiul și cresc sentimentul de apartenență, alături de o cultură a colaborării, inovației și schimbului de idei susținută de un spațiu deschis, gândit pentru a încuraja interacțiunile informale, care sunt ingredient de bază în stimularea creativității.”