Emil Boc: "Capitalismul nu a învățat suficient din lecția căderii sistemelor comuniste"

Sistemele comuniste au căzut, în primul rând, pentru că nu au fost viabile din punct de vedere politic și nu au avut susținerea economică pentru politicile pe care le-au promovat, a explicat Boc. Din punct de vedere politic, au afectat drepturile fundamentale la viață, libertate, proprietate, “și știm bine că orice sistem care își propune să se construiască prin ignorarea acestor trei valori fundamentale – de la John Locke le cunoaștem: viață, libertate și proprietate – nu poate să reziste”, a afirmat premierul. Dar comunismul s-a prăbușit, de asemenea, și pentru că “nu a avut acoperirea financiară necesară pentru măsurile pe care le-a promovat și a ajuns să pună probleme majore populației din sistemele comuniste”.

“Și când am spus că nu a învățat suficient capitalismul din lecția prăbușirii sistemelor comuniste, tocmai la acest lucru mă refer: sistemele capitaliste, într-un act iresponsabil, și-au amplificat dimensiunea socială, fără acoperire economică. Ce înseamnă astăzi datorii în produsul intern brut de peste 100% din PIB? Nu înseamnă decât majorare de cheltuieli fără acoperire în economie, nu înseamnă decât incapacitatea politicienilor de a nu spune “nu” tentației populiste de a mări beneficiile sociale”, conchide Boc.

Consecința este că acum avem o altă criză, cea a incapacității statelor, care din cauza creșterii datoriilor suverane nu-și mai pot onora obligațiile sociale, “pe care le-au crescut an de an, în acești ultimi 20 de ani”. Această criză, consideră premierul, “aduce și politicienii și țările cu picioarele pe pământ, pentru a-și ajusta eforturile bugetare în concordanță cu ceea ce poate economia, pentru că orice ignorare a acestor reguli economice și neorientarea resurselor financiare spre multiplicare, spre plusvaloare înseamnă, în fapt, colaps economic”. În context, Emil Boc a repetat că în Uniunea Europeană, “foarte multe țări fac astăzi ceea ce România a făcut în 2009 și mai ales în 2010”.

Premierul și-a mărturisit, cu această ocazie, și două preferințe de lectură: “Sfârșitul istoriei” de Francis Fukuyama și “Reinventing Politics” de Vladimir Tismăneanu. “Avem nevoie în continuare nu de “sfârșit al istoriei”, ci de un nou început, dar sub logica necruțătoare a economiei, și de o nouă “reinventare a politicului” care să promoveze un alt tip de politician, în România, în Europa și în lume, un politician care să nu mai promită lucruri care nu au acoperire în economie”, a reflectat Emil Boc.

Grupul European pentru Administrație Publică (EGPA) este o structură paneuropeană a Institutului Internațional de Științe Administrative (IIAS), cu sediul la Bruxelles. România este reprezentată în EGPA de universități cu specializare în științe administrative (SNSPA, Babeș-Bolyai, ASE).