Elveția, la răscruce: Neutralitatea de 500 de ani, pusă sub semnul întrebării de amenințarea rusă

Unul dintre numeroasele motive este modul în care neutralitatea Elveției a afectat vânzările de arme. Altul este o mai bună apărare, iar potențiala perturbare a politicii este încă un semn al modului în care invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022 schimbă peisajul de securitate al Europei. Atacul neprovocat a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la neutralitate și să adere la NATO.

Exporturile de arme ale Elveției au scăzut anul trecut cu 27% față de 2022, la mai puțin de 700 de milioane de franci elvețieni (746 de milioane de euro) – atât din cauza dispozițiilor stricte privind exporturile de arme, cât și din cauza efectului unic al încetării de către Qatar a achizițiilor de sisteme de apărare aeriană legate de găzduirea Cupei Mondiale din 2022.

Berna interzice vânzarea de arme către țările aflate în război, iar acest lucru a avut un efect de propagare asupra relațiilor cu alte țări care doresc să trimită arme Ucrainei care ar putea include componente elvețiene.

Experții care au elaborat raportul, printre care se numără diplomați, înalți funcționari și fostul șef al armatei elvețiene, argumentează că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat fundamental peisajul de securitate al Europei, scrie Politico.

Ei susțin că Elveția trebuie să-și revizuiască politica de neutralitate pentru a face față noilor amenințări.

Principalele recomandări ale raportului includ: dezvoltarea unei „capacități de apărare comune” cu UE și NATO, ridicarea interdicției de reexport a armelor, care a împiedicat alte țări să trimită arme de fabricație elvețiană în Ucraina, consolidarea industriei elvețiene de armament, creșterea cheltuielilor militare la 1% din PIB până în 2030, față de 0,76% în prezent și pregătirea întregii societăți pentru potențiale conflicte, nu doar a armatei.

Raportul subliniază că, deși o invazie a Elveției este puțin probabilă, țara este deja ținta unui „război hibrid” care include dezinformare, spionaj și atacuri cibernetice.

În ultimele luni, guvernul elvețian a făcut deja pași către o cooperare mai strânsă cu NATO și UE. Țara a participat la întâlniri cu Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții și a aprobat participarea la două proiecte de apărare ale UE.

Aceste propuneri au stârnit controverse în Elveția. Partidele de opoziție acuză guvernul de a fi numit în comitetul de experți principalmente susținători ai NATO și UE.

Se așteaptă ca raportul să fie respins în parlamentul elvețian, în special de partidele pacifiste de stânga și de extrema dreaptă naționalistă.

Experții nu au sugerat ca Elveția să renunțe complet la neutralitate și să adere la NATO, dar recomandările lor reprezintă o schimbare semnificativă în politica de securitate a țării.