Home Actualitate Ei la CEC un leu depun
Actualitate

Ei la CEC un leu depun

La capatul unui an in care curentul de opinie antiprivatizare a capatat, din varii motive, un avant greu de prevazut pe cand incepuse procesul de privatizare a CEC, decizia Guvernului de a nu mai vinde CEC ar fi trebuit sa marcheze puncte extrem de pretioase de imagine in fata electoratului.

Ei la CEC un leu depun
Ei la CEC un leu depun · Foto: Business Magazin

La capatul unui an in care curentul de opinie antiprivatizare a capatat, din varii motive, un avant greu de prevazut pe cand incepuse procesul de privatizare a CEC, decizia Guvernului de a nu mai vinde CEC ar fi trebuit sa marcheze puncte extrem de pretioase de imagine in fata electoratului. Si aceasta cu atat mai mult cu cat, asa cum a insistat ministrul finantelor, a fost vorba de o decizie dificila, daca nu eroica. Victoria de imagine care ar fi trebuit sa rezulte de aici a fost insa umbrita de cel putin doua controverse care au ocupat intre timp atentia publica.

Prima este cea legata de indemnizatiile incasate de membrii Comisiei de privatizare a CEC, care in total au capatat 700.000 de euro, cel mai bine retribuit fiind ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, cu 44.000 de euro. Presa a criticat faptul ca membrii comisiei au obtinut astfel de sume in ciuda faptului ca banca nu s-a vandut, in timp ce acestia s-au straduit relativ inutil sa explice ca nu erau platiti sa vanda CEC, ci sa se ocupe de privatizarea acesteia in folosul statului; reprezentantul AVAS in comisie, Decebal Traian Remes, a plusat chiar, afirmand ca el crede ca ar fi trebuit ca membrii comisiei „sa fie spanzurati“ daca ar fi vandut banca in conditiile existente (cu un singur ofertant si cu un pret sub asteptari).

A doua problema legata de CEC tine de majorarea de capital de 150 de milioane de euro (500 de milioane de lei), pana la 191 de milioane de euro, operata la sfarsitul lui decembrie de Ministerul Finantelor, in virtutea programului de reorganizare a bancii. Ministrul justitiei, Monica Macovei, a sustinut insa ca majorarea de capital este considerata ajutor de stat, din punctul de vedere al legislatiei UE in domeniul concurentei. Dupa Macovei, Guvernul ar fi trebuit sa ceara mai intai avizul Consiliului Concurentei pentru aceasta masura (motiv pentru care Ministerul Justitiei a si avizat ordonanta privind majorarea de capital cu mentiunea ca trebuie cerut acordul autoritatii antitrust), iar dupa 1 ianuarie, odata cu aderarea Romaniei la UE, Guvernul ar trebui sa ceara acordul Comisiei Europene, adica autoritatea care avizeaza ajutoarele de stat in toate statele Uniunii.

Cel mai putin clar in toata povestea CEC ramane viitorul bancii, despre care singura certitudine avansata de ministrul finantelor a fost ca nu va mai fi scoasa la privatizare in aceeasi formula (cu investitor strategic) in urmatorii doi ani. In acest interval insa, se pare ca toate posibilitatile raman deschise, de la privatizarea partiala prin listarea pe bursa si pana la atragerea BERD in actionariatul CEC, dupa modelul folosit la BCR.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună