Egiptenii, din nou în stradă. A doua revoluție din Piața Tahrir? (VIDEO)

Mulțimea s-a strâns de sâmbătă seara în Piața Tahrir, simbolul revoluției anti-Mubarak din 2011, dar și în fața palatului prezidențial din zona Heliopolis. Manifestanții aveau pancarte anti-Morsi, dar și mesaje care îi cereau președintelui Barack Obama să nu-i mai sprijine pe “teroriștii” lui Morsi, ca reacție la declarațiile ambasadoarei americane la Cairo, Anne Patterson, care a recomandat dialog în loc de manifestații și a declarat că protestele de stradă nu ajută economia.

În cursul zilei de duminică, manifestația a continuat:

Morsi a organizat contramanifestații care să arate sprijinul populației față de el. Potrivit ziarului Guardian, în cartierul Nasr City din Cairo, numărul manifestanților pro-Morsi era duminică de 20.000, iar lozincile strigate de ei (“Laicii nu vor mai conduce Egiptul”) arată că viziunea lor despre politică e inseparabilă de islam. În opinia susținătorilor lui Morsi, mulți dintre ei membri ai Frăției Musulmane, revoluția din 2011 a fost de fapt islamică, dar a fost deturnată de sabotorii fideli dictatorului Hosni Mubarak.

În cursul săptămânii au avut loc ciocniri violente între suporterii lui Morsi și cei ai opoziției, în cursul cărora șapte egipteni și un student american și-au pierdut viața. Moartea americanului, care a fost înjunghiat de un manifestant din Alexandria în timp ce fotografia acțiunile de protest, a determinat reacția Departamentului de Stat al SUA, care a cerut americanilor să evite călătoriile în Egipt și a repatriat o parte din personalul ambasadei de la Cairo. Președintele Barack Obama a cerut părților implicate în conflict să evite violențele, iar poliției și armatei egiptene le-a cerut “să dea dovadă de reținere”.

Într-un discurs ținut zilele trecute, președintele Morsi a dat vina pe “dușmanii Egiptului” care vor să paralizeze tânăra democrație. “Mi-am asumat răspunderea pentru o țară afundată în corupție și amenințată de un război”, a spus Morsi. “Polarizarea politică și conflictele au atins punctul în care încep să amenințe democrația noastră incipientă și să atunce țara într-o stare de paralizie și haos”, a continuat președintele, care a dat vina pe liderii opoziției (între care Ahmed Shafiq, fost demnitar al epocii Mubarak și contracandidat al lui Morsi la prezidențialele de anul trecut) și pe mașinații ale unor țări vecine.

“Dacă dăm jos de la putere pe cineva ales democratic, cu legitimitate constituțională, atunci și noul președinte va putea fi înlăturat la fel, după o săptămână sau o lună”, a declarat Morsi într-un interviu publicat duminică de The Guardian, respingând ideea de a-și da demisia.

Opoziția din Egipt a susținut că a strâns 22 de milioane de semnături (aproape jumătate din populația cu drept de vot) pentru a convoca un referendum asupra demiterii lui Morsi și a organizării unor noi alegeri, deși în prezent nu există niciun contracandidat clar la președinție.

În ultimul an, viața în Egipt s-a înrăutățit față de perioada când Hosni Mubarak era la putere: costul vieții a crescut, șomajul în rândul tinerilor s-a apropiat de 25%, aprovizionarea populației cu gaze și electricitate lasă de dorit, crimele și violurile s-au înmulțit, iar violența interconfesională este în creștere, cu atacuri ale majorității sunnite contra musulmanilor șiiți și contra creștinilor copți. Investitorii străini și turiștii s-au rărit, lira egipteană a pierdut 10% din valoare, bursa de la Cairo a ajuns recent la minimul ultimelor 11 luni, iar negocierile cu FMI pentru un acord de credit de 4,8 mld. dolari par să nu se mai termine niciodată. În plus, opoziția acuză faptul că majoritatea funcțiilor politice importante au fost oferite unor membri ai Frăției Musulmane, formațiunea din partea căreia Morsi a candidat la președinție în 2012.

Unul dintre liderii opoziției, laureatul Nobel Mohammed ElBaradei, a scris un articol de opinie pentru revista Foreign Policy unde afirmă că administrația Morsi habar n-are să conducă țara și că Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în decembrie, ca să facă pe plac FMI, dar ulterior a renunțat la ele, susține ElBaradei.