Efectul MH17: prea târziu pentru pace

Kudrin a acuzat faptul că “forțe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaționismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri și ale societății rusești. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este așteptată o creștere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA și UE înăspresc programul de sancțiuni.

Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunțat că sunt gata să extindă lista sancțiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista rușilor cu interdicție de călătorie în spațiul UE și cu activele din străinătate blocate încă 15 înalți oficiali acuzați că au contribuit la anexarea Crimeii și la înarmarea separatiștilor ruși din Ucraina, între care Boris Grîzlov, șeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, șeful FSB pentru operațiuni internaționale, Mihail Fradkov, șeful serviciilor de informații.

Următorul val de sancțiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor rusești și de restricții de export al anumitor tehnologii de vârf și echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a șefilor de state și de guverne ai Uniunii.

Între sancțiunile planificate de UE figurează interdicția impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligațiuni sau acțiuni emise de băncile unde statul rus este acționar cu peste 50%, interdicția impusă băncilor rusești de a organiza noi listări la bursele europene și de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanțare de la investitori din afara UE. Planul de sancțiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligațiunilor emise de instituțiile financiare rusești anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe piețele europene.

Într-o formă sau alta, înăsprirea sancțiunilor este de așteptat oricum, întrucât nici separatiștii ruși din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilitățile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susținut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiștii să scape nepedepsiți și să poată reîncepe oricând insurecția, astfel încât puținele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul țării, nu mai au niciun efect.

Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatiști a dus, prin urmare, la creșterea numărului de refugiați din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaților a depășit 500.000 de persoane. Autoritățile regiunii rusești Rostov susțin că primesc între 500 și 2.000 de refugiați zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localitățile din regiune pentru 35.000 de ruși din Ucraina, dintre care unii au fost transportați apoi cu mașina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea și transportul familiilor de refugiați.