Efectele ingrozitoare ale epidemiei de COVID-19. Un actor rămas fără loc de muncă a ajus GROPAR

Pandemia a închis orașe, fabrici, școli, magazine, însă n-a fost nicăieri mai perturbatoare ca în sectorul restaurantelor și hotelurlor sau al teatrelor. Unii angajați lucrau acolo de zeci de ani. Unele locuri de muncă sunt distruse pentru totdeauna. Pentru mulți dintre cei rămași fără venituri, singura soluție este recalificarea profesională.

Pentru Tomas Novotny, reorientarea profesională a fost una radicală. Cu teatrele închise și cu șansele de a mai munci în domeniu slabe, actorul ceh și-a pus cariera scenică în așteptare și a urmat cursuri de pregătire ca gropar, scrie Reuters. Pandemia de Covid-19 care remodelează piețele forței de muncă din Europa îi forțează pe oameni ca Novotny să urmeze noi direcții profesionale pe măsură ce locurile de muncă vechi dispar sau rămân blocate de incertitudinea cu privire la revenirea la normal.

Nu toate schimbările sunt la fel de dramatice ca cea a actorului în vârstă de 36 de ani, dar a lui este un exemplu timpuriu al unei schimbări care va impune oamenilor să-și dezvolte noi abilități pentru a concura. „Mă bucur de această oportunitate”, a spus Novotny unui reporter de la Reuters la un un curs de pregătire din Praga. Învăța atunci o tehnică în care folosește scânduri din lemn și tije din fier pentru a muta o piatră funerară de 600 kg de pe un mormânt. „Incertitudinea și faptul că nu știu când vom reveni la normal sunt cele mai rele lucruri …

Ce fac acum îmi va da ceva de muncă și dacă lucrurile merg bine aș putea ajunge administratorul unui cimitir“. Utilizarea pe scară largă în Europa a șomajului tehnic, cu guvernul plătind o parte din salariul angajatului, a însemnat că rata șomajului a crescut mai puțin decât în Statele Unite. Dar, pe măsură ce aceste scheme expiră, teama este că multe locuri de muncă în sectoarele devastate de pandemie nu vor mai rezista până se termină criza.

Aproximativ 100 de milioane de angajați din economiile avansate sau cele mai populate vor trebui să-și schimbe ocupația în următorul deceniu, cu 25% mai mult decât se estima înainte de pandemie, a calculat firma de consultanța McKinsey. Unul din 16 angajați va trebui să se reorienteze în China, Franța, Germania, India, Japonia, Spania, Marea Britanie și SUA. În Europa și SUA, pandemia a crescut probabilitatea să apară nevoia de căuta alt loc de muncă mai ales pentru femei, tineri și muncitori mai puțin educați, după cum a remarcat Bloomberg.

Provocarea creată de o mai mare automatizare sau de mutarea unor activități online din cauza pandemiei înseamnă, de asemenea, că angajații vor trebui să dobândească noi competențe într-un ritm mai rar văzut înainte. În acest caz, un avantaj important îi au cei care rămân angajați cu acces la formare în cadrul companiei. Confederația cehă a angajatorilor se așteaptă la o creștere de 10 ori a numărului de oameni care urmează cursuri de recalificare în acest an. „Nevoia de recalificare va crește, deoarece pandemia accelerează nevoia de adaptare a companiilor”, a spus președintele organizației, Jan Wiesner.

Angajații mai puțin educați și cei din sectoarele puternic afectate de criză, cum ar fi industria serviciilor, sunt adesea dezavantajați în ceea ce privește programele de formare, a declarat Barbara Gerstenberger, director la Eurofound, cu sediul în Dublin, o organizație care urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă în Uniunea Europeană. Din această cauză, a spus ea, tinerii și femeile vor suferi în mod disproporționat în această perioadă de recesiune și, pentru că probabil le vor lipsi abilitățile suplimentare necesare, le va fi mai greu să reintre în forța de muncă.

„Îmbunătățirile și recalificarea depind de ei”, a explicat ea. „Dacă această situație nu este inversată, vor exista consecințe pe termen lung.” Miza economică este mare. În timp ce inegalitățile s-ar putea agrava, țările mai bine plasate pentru a face față schimbărilor ar putea obține avantaje competitive față de altele din bloc. Enzo Weber, expert în piața locurilor de muncă la think-tank-ul IAB din Germania, apreciază că cea mai mare economie din Europa ar putea ieși relativ bine din criză, având în vedere sistemul său de educare și de formare vocațională și profesională internă continue. „Însă acest lucru funcționează doar atât timp cât firmele nu vor intra în faliment și au o ideea clară despre direcția afacerii lor“, a spus Weber.

„Dacă o companie – să zicem din comerțul cu amănuntul clasic sau din aviație – se confruntă cu probleme, unul dintre primele lucruri pe care le va face este să reducă eforturile de formare profesională.“ Un sondaj realizat de IAB anul trecut arată că doar 5% dintre angajații trimiși în șomaj tehnic erau la cursuri de pregătire pentru un loc de muncă sau în programe de recalificare, sugerând că multe companii speră să poată continua ca înainte după ieșirea din criză, a menționat el. Chiar și înainte de COVID-19, Europa era în urmă la economia digitală. Un raport al Curții de Conturi Europene, publicat în februarie, arată că o treime dintre adulții care lucrează în UE nu au competențe de bază în acest domeniu cheie și că cheltuielile UE din ultimii 5-10 ani nu au reușit să ajute. Un deficit de competențe digitale este, de asemenea, o preocupare pentru companiile din Marea Britanie, unde guvernul se confruntă cu apeluri pentru a aloca resurse programelor de formare rapidă. UE speră să își rezolve problema deficitului, precum și să calmeze îngrijorările că țările mai bogate ale blocului se vor adapta mai bine la realitățile economice post-COVID mulțumită unui fond de recuperare economică de 750 de miliarde de euro  pe care statele membre l-au aprobat vara trecută. Menit să genereze două puncte procentuale suplimentare de PIB în zona euro până în 2026, fondul stabilește, de asemenea, un obiectiv ambițios de a se obține participarea a 120 de milioane de adulți pe an la cursuri de învățare.

Ca parte a eforturilor de recalificare, Comisia Europeană a primit 10-11 miliarde de euro de la parteneri din industria auto, microelectronică și de apărare. Încurajarea statelor membre să recalifice angajații cel mai afectați de pandemie, în special femeile, tinerii și grupurile vulnerabile, a fost o prioritate pentru Comisie, a spus un purtător de cuvânt. În timp ce actorul ceh Novotny visează să se întoarcă pe scenă într-o zi, Caroline Luebke, salariată în domeniul ospitalității în Germania, în vârstă de 30 de ani, așteaptă cu nerăbdare să se recalifice ca asistentă de management de birou cu certificat. Biroul Muncii din Germania i-a organizat și finanțat cursul de doi ani și jumătate, unde Luebke a primit un amestec de teorie și practică pe care speră că îi va deschide mai multe opțiuni pe o piață incertă a muncii. „Criza provocată de Covid-19 a schimbat totul“, a spus Luebke pentru Reuters. „Pentru mine, ospitalitatea nu mai poate oferi aceeași siguranță a locului de muncă. Cine știe când va lovi următoarea pandemie?” Ca ea sunt milioane. La sfârșitul anului trecut, peste șase milioane de locuri de muncă din cele mai mari economii ale zonei euro erau ținute în viață prin scheme guvernamentale de finanțare a programelor de lucru reduse, a găsit o analiză a Financial Times. În aprilie, numărul se ridica la 23 de milioane, dar atunci totul era închis. Nivelul a reînceput să crească în ultimele luni din cauza înăspririi restricțiilor ca răspuns la noile valuri ale pandemiei. Cifrele nu-i includ pe cei cu profesii liberale sau care muncesc ocazional. În ianuarie, 56% din forța de muncă din hotelurile și restaurantele din Germania lucra cu program scurt, cea mai mare proporție din orice sector, potrivit institutului ifo. În schimb, mai puțin de 9% din salariații din industria prelucrătoare participau la astfel de scheme, în scădere fațăde 30% în luna mai. Unele guverne încearcă deja să-i încurajeze pe oameni să se recalifice. În Olanda, angajatorii care solicită sprijin pentru păstrarea locurilor de muncă trebuie să declare că încurajează activ instruirea. În Franța, beneficiile schemei de păstrare a locurilor de muncă cresc de la 84% din salariul net la 100% la inițierea formării profesionale. În Germania, Olanda și Italia, guvernele au oferit cursuri de formare finanțate integral și au alocat fonduri pentru întreprinderi pentru ca acestea să ofere formare sau să angajeze stagiari. Ingrid Hartges, directorul general al Dehoga, asociația germană a hotelurilor și restaurantelor, a declarat că „devine din ce în ce mai greu pentru companiile din sector să își păstreze angajații”. Numărul salariaților a scăzut în noiembrie cu 9%, față de anul anterior, până la puțin sub 1 milion – ceea ce sugerează că oamenii găsesc totuși oportunități în alte industrii.