Efectele emigrării din România :4 județe vor rămâne doar cu jumătate din populație!

Emigrarea din cauza sărăciei este principala cauză, iar Teleormanul va fi județul cel mai pustiit în absența deciziilor salvatoare. Sociologii sunt îngrijorați pentru că zonele mai puțin dezvoltate se depopulează rapid, scrie gazetaromaneasca.com.

„Oamenii nu au locuri de muncă și încearcă să migreze în special la nivel internațional”, spune Adrian Dan, sociolog.

Economiștii și sociologii vin și cu soluții pentru guvernanți. „Nu există destule stimulente pentru familiile cu copii, tinere, să nască mai mult de un copil”, spune Adrian Dan, sociolog.

„Aducerea în țară de populație străină extracomunitară, printr-o politică de absorbire a meseriilor pe care noi nu le putem acoperi”, spune Mircea Coșea, economist.

Dacă statul continuă să asiste nepăsător la valul de plecări din țară, cele mai mari probleme vor fi în sud, arată estimările Institutului Național de Statistică. Populația din Teleorman se va reduce cu mai mult de 60 de procente, iar localnicii din Olt, Brăila și Gorj vor rămâne jumătate din câți sunt acum. Singurul județ unde populația va crește cu 50 la sută până în 2060 va fi Ilfovul, ajutat de Bucureștiul care se extinde spre el.

„Cei care sunt din București și Ilfov sigur că trăiesc aproape la fel ca în Occident. Cei care stau la Vaslui sau în altă parte sigur au toate motivele să plece pentru că viața lor e total diferită de ceea ce se întâmplă în capitală”, spune Mircea Coșea.

Tot mai bătrâni

Pe lângă reducerea populației, studiul de la Stastică arată altă problemă gravă: până în 2060 vom avea în țară de două ori mai mulți oameni trecuți de 65 de ani decât sunt acum.

“România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populației cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale și serviciilor de îngrijire de lungă durată.

În același timp, se inversează creșterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populației în vârstă de muncă a României, și anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE. O presiune suplimentară este exercitată de participarea redusă pe piața muncii a persoanelor de etnie romă, unul dintre grupurile de minorități etnice cele mai mari, mai tinere și cu creșterea cea mai dinamică din România, precum și de emigrarea netă accentuată, care în ultimul deceniu a redus grupul cu vârste cuprinse în prezent între 25 și 30 de ani cu aproape 20%.

Aceste tendințe sunt chiar mai pronunțate în zonele rurale, unde numărul de persoane vârstnice raportat la numărul de persoane în vârstă de muncă poate fi cu până la de 2,5 ori mai mare decât în zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populație care contribuie la producția economică ar putea avea ca rezultat o creștere mai mică a venitului pe locuitor și ar putea limita perspectivele generale de creștere economică.

Această tendință creează, de asemenea, o provocare în ceea ce privește recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate și asistență socială pentru vârstnici, în special în localitățile izolate”, se arată în strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice 2015–2020, un document strategic elaborat și adoptat de Guvern în luna iulie 2015.

Predicții sumbre

Începând cu anul 1990, în România s-a manifestat o tendință de scădere a populației. Astfel, de la circa 23 milioane de locuitori în 1990, am ajuns astăzi la aproximativ 20 de milioane. ONU prognozează că populația totală va scădea ajungând până la aproximativ 17 milioane până în 2050, revenind astfel la nivelul anului 1950. Astăzi, spre deosebire de restul lumii, majoritatea populației din România este alcătuită din adulți cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani. Se preconizează că până în anul 2050, cel mai mare segment al populației va fi alcătuit din persoane vârstnice (cele cu vârsta de peste 60 de ani), se arată într-un audit al Curții de Conturi, publicat cu un an în urmă.

Într-un sfert dintre orașele României, 100 români apți de muncă “țin în spate” cel puțin 50 de copii sub 15 ani și persoane de cel puțin 65 de ani.
În 75 din cele 320 de orașe ale României, rate de dependență demografică e de peste 50%, reiese din datele Institutului Național de Statistică, transmise pentru Economica. Aceasta înseamnă că minimum 50 de persoane cu vârste sub 15 ani și de 65 de ani și peste (copii și vârstnici) revin unui număr de 100 de persoane apte de muncă, adică în vârstă de 15 – 64 de ani.