Educație antreprenorială. Cum se formează o generație de fondatori care gândesc global, dar construiesc acasă?

Flavia Husar, cofondatoare și Chief Innovation Officer în cadrul Innovation Labs, vorbește despre inovație cu aceeași naturalețe cu care un profesor de sport ar vorbi despre antrenament. Pentru că, spune ea, ideile nu cresc singure — au nevoie de exercițiu, disciplină și de un mediu în care greșelile sunt permise. De peste un deceniu, Innovation Labs face exact asta: transformă entuziasmul tinerilor pentru tehnologie într-un mecanism real de antreprenoriat.

„Sunt Chief Innovation Officer la Innovation Labs, iar din 2012 rulăm anual un accelerator cu aproximativ 80 de echipe — studenți, tineri, absolvenți, cu o medie de vârstă de 23 de ani. În zece săptămâni îi ducem de la idee la MVP, ca în acceleratoarele de tip Y Combinator, dar facem asta acasă, în România — unde, da, suntem pe ultimul loc la inovație, din motive multiple”, a descris Flavia Husar activitatea sa, în cadrul evenimentului „Cum transformă companiile din România viitorul prin inovație și sustenabilitate”?. Programul Innovation Labs care împlinește un deceniu de funcționare pe piața locală, funcționează ca o punte între mediul academic și piața reală. „Lucrăm educațional, prin universități — avem parteneriate cu 23 de universități. Innovation Labs adaugă peste curriculă: în zece săptămâni ajung de la idee la un MVP testabil cu companii reale. Suntem finanțați privat, de companii care cred în inovație și care aleg să prototipeze alături de studenți.” Privind în urmă, Flavia observă cât de mult s-a transformat ecosistemul de la primele ediții. „În 2012–2016 era puțin focus pe produse, mai multe hackathoane decât antreprenoriat tech. Din acest motiv a apărut Innovation Labs: la intersecția dintre educație și antreprenoriat. De la 20 de echipe la hackathon am ajuns la aproximativ 200. Cea mai mare schimbare e de calitate a echipelor, a ideilor și a potențialului de a ajunge la utilizatori. Avem peste 50 de povești de succes — echipe care au crescut, s-au extins internațional, au făcut exituri. Ținta noastră este ca România să nu fie doar locul unde se construiește software bun, ci și locul unde se nasc idei care scalează global.” De asemenea, în ultimii ani, AI-ul a devenit un instrument esențial în program. „Folosim intens inteligența artificială pentru prototipare, validare și customer discovery. Practic, faci lucrurile de zece ori mai repede când o folosești bine în product.” Dar chiar și cu aceste progrese, drumul inovației rămâne dificil. „Marea noastră luptă anuală este să-i scoatem pe studenții foarte pasionați de tehnologie din paradigma «a construi de dragul tehnologiei». Îi împingem în primele două săptămâni să realizeze customer discovery, să vorbească cu minimum zece utilizatori și să valideze. Revin alți oameni. Își dau seama că trebuie să vorbească mai întâi cu utilizatori, apoi să scrie cod. Mulți pivotează în două-trei săptămâni.”  Dar unele idei aparent imposibile au devenit reale în program. „Un exemplu e TUSPACE, o echipă care a lucrat la un prototip de rachetă pentru lansarea în orbită a microsateliților sub 10 kg. Au început ca o idee «nebunească», au obținut o investiție de aproximativ 150.000 de euro și au transformat totul într-un proiect educațional la Politehnică.” Ideea părea imposibilă, dar au reușit pentru că au avut disciplina și perseverența să o ducă până la capăt. La nivel macro, Flavia spune că problema României nu este lipsa ideilor, ci lipsa investițiilor și a răbdării. „Nu se investește suficient în inovație — nici public, nici privat. Inovația este pe termen lung, cinci-zece ani.”

Pe termen mediu, Innovation Labs vrea să ducă educația axată pe inovație la scară națională, să formeze mai multe start-up-uri investibile și să crească astfel valoarea investițiilor în România, dar și să educe în zona de product: „Din 2026 aducem toate echipele din țară în București — din Brașov, Cluj, Sibiu, Iași, Timișoara, Suceava — pentru cele zece săptămâni de mentorat. Vrem un nivel și o competiție mai mari”. Un pas important în această direcție este lansarea unei aplicații proprii. „Avem în lucru o aplicație în versiune beta, care va fi gratuită în România și va conține aproximativ 60% din programul Innovation Labs sub formă digitală. O vom distribui prin parteneri — ONG-uri, presă, companii private — sub formă de burse. Va fi un «journey» digital de educație în product și antreprenoriat, iar ținta este să ajungem la zeci de mii de utilizatori în următorii trei ani.” În tot acest proces, Flavia crede că mentalitatea companiilor va fi decisivă. „Companiile trebuie să creeze departamente de inovație lăsate să greșească și să investească în prototipare și testare, mai ales în industriile puternic reglementate. Dacă echipele interne sunt prinse în moduri vechi de lucru, adu oameni din exterior. E singura cale să aduci oxigen în organizație.” Pentru indivizi, mesajul este la fel de clar. „Nu-ți fie teamă de AI — învață prompt engineering, adică arta de a întreba. Nu trebuie să construiești modele, ci să știi cum să le folosești. Cu 99 de lei poți avea acces la informație și productivitate care te mișcă de zece ori mai repede.” Mesajul Flaviei Husar pentru mediul de business românesc este clar: inovația nu se predă, se exersează. „Nu e o lecție pe care o iei dintr-o carte, e un proces. Trebuie antrenată la fel ca un mușchi. Dacă o folosești zilnic, devine parte din felul tău de a gândi.”  

Carte de vizită: FLAVIA HUSAR, Chief Innovation Officer și cofondator, Innovation Labs

1. Povestea Flaviei în inovație începe din zona tehnică, acolo unde logica și creativitatea se întâlnesc: a pornit ca programator, a continuat în UX, lucrând direct cu utilizatori și prototipuri, iar trecerea firească a fost spre product management – un rol aproape necunoscut în România acum un deceniu;

2. Prin Innovation Labs, programul de accelerare pe care îl coordonează, a ajuns să predea product management și să formeze o nouă generație de tineri creatori de produse;

3. Flavia crede că Innovation Labs nu doar lansează start-up-uri, ci „creează” viitorii product managers ai companiilor românești — oameni care înțeleg că inovația începe mereu cu nevoia utilizatorului.

De la liceu, la investiții de jumătate de milion de euro

Finala ediției 2025 a Innovation Labs (organizată în luna mai) a adus în prim-plan una dintre cele mai promițătoare generații de tineri fondatori români. Marele câștigător al ediției, desemnat de juriul competiției, a fost MindFood AI – un start-up care le oferă utilizatorilor sfaturi personalizate pentru o alimentație echilibrată, bazate pe inteligență artificială și obiceiurile alimentare reale. Echipa a câștigat și premiul cel mai râvnit al evenimentului: o investiție de 500.000 de euro din partea fondului Early Game Ventures, partener strategic al Innovation Labs. Alături de MindFood AI, juriul a acordat și alte trofee care reflectă diversitatea și maturitatea ecosistemului local de inovație. CO2 Angels a câștigat trofeul „Innovation Labs Grand Prize” cu o soluție AI bazată pe imagini satelitare pentru monitorizarea carbonului din sol, menită să-i ajute pe fermieri să reducă costurile și să crească productivitatea agricolă. Premiul „Best Emerging Start-up” a revenit echipei Tecky, formată din elevi de liceu, care dezvoltă un agent virtual capabil să automatizeze sarcini repetitive prin comenzi în limbaj natural. Faur.ai a primit trofeul „Best Product” pentru o platformă ce simplifică adoptarea inteligenței artificiale generative în companii, iar premiul „Public Vote” a fost câștigat de Fynalyze, care construiește o platformă de agenți AI dedicați instituțiilor financiare. În total, peste 260 de echipe din 11 orașe s-au înscris în programul din acest an, 80 au intrat în etapa de mentorat și 17 au ajuns în finală. După 13 ani de existență, Innovation Labs rămâne cel mai important program de pre-accelerare din România pentru start-up-uri tehnice — un spațiu unde ideile născute în universități se transformă în produse reale, investiții și povești de succes.