Economiștii îi arată cu degetul pe Vladimir Putin și Xi Jinping: China și Rusia formează un cuplu toxic care joacă un rol important în explozia inflației ce amenință întreaga lume

Rusia se face direct vinovată de crearea unei crize a securității alimentare și de creșterea prețurilor pentru energie, din cauza războiului declanșat în Ucraina. La problemele cauzate de Rusia, se se adaugă și influența Chinei, care a început să acționeze în trei domenii responsabile de creșterea inflației la nivel global, sunt de părere economiștii de la Peterson Institute for International Economics, citați de CNBC.

„Războiul dintre Rusia și Ucraina impactează puternic zona est-europeană. De asemenea Rusia contribuie și la o criză alimentară globală, pentru că blochează atât fertilzantul vital pentru fermieri, dar și exporturile agricole ale Ucrainei. La această problemă se adaugă și acțiunile Chinei”, au atenționat economiștii instituției americane.

Analiștii atrag atenția asupra tarifelor impuse de gigantul asiatic pentru două tipuri de mărfuri foarte importante – carnea de porc și îngrășămintele agricole. Influența și abordările Chinei se extind dincolo de zona alimentară. China rămâne unul dintre cei mai importanți producători de oțel la nivel global, iar profitând de această poziție, țara a impus restricții asupra comercializării metalului.

Toate aceste restricții au dus la explozii de prețuri în alte colțuri ale lumii, de pe urma cărora au beneficiat doar chinezii.

„China continuă să se comporte de parcă ar fi o țară mică, iar efectele politicilor sale aduc profit doar în interiroul țării, în timp ce costurile și efectele negative sunt transferate către lumea din afară”, au mai spus economiștii de la Peterson Institute for International Economics.

Măsurile și politicile implementate de China se extind asupra unor zone foarte importante. Efectele negative ale deciziilor politice și economice influențează direct domeniul alimentar și industria grea.

Prețul fertilizanților din întreaga lume a început să crească în 2021 pe fondul unei cereri ridicate și a unor prețuri pentru energie aflate în continuă creștere.

În vara lui 2021, autoritățile chineze au dat ordin marilor companii să oprească exporturile de îngrășăminte „pentru a asigura stabilitatea și aprovizionarea pieței interne”. În timp ce lumea experimenta prețuri din ce în ce mai mari pentru îngrășăminte, exporturile chinezești au scăzut, iar producția internă s-a majorat semnificativ.

„Mai puțin îngrășământ înseamnă mai puține culturi, iar această problemă vine într-un moment extrem de prost”, a declarat un economist, făcând referire la presiunea pe care războiul ruso-ucrainean o pune asupra exporturilor agricole.

Deciziile Chinei își spun cuvântul și în privința exporturilor de metale. Prețul oțelului din China și din întreaga lume a crescut semnificativ în ultimii doi ani, după ce națiunea asiatică a anunțat că-și va reduce producția internă de oțel pentru a-și atinge obiectivele privind decarbonizarea.

Pentru a ține sub control prețurile pe plan intern, autoritățile chinze au ridicat interdicția privind importurile de deșeuri de oțel. De asemenea, au fost implementate câteva runde de restricții privind exportul, dar și o serie de majorări ale taxelor de export.

Până în martie, prețul oțelului venit din China a fost cu 5% mai mic decât în perioada restricțiilor. Cu toate acestea, această scădere impactează negativ alte națiuni.

„Autoritățile chineze au jucat același joc ca în cazul îngrășământului. Scăderile de preț s-au transformat de fapt în majorări pentru lumea din afara Chinei”, sunt de părere economiștii.