Când economiștii care ar trebui să ne ferească de următoarea criză financiară sunt orbi: Un gol imens de informație face imposibilă detectarea primelor semnale că economia se pregătește de o prăbușire dramatică
Capacitatea economiștilor și a băncilor centrale de a anticipa următoarea criză financiară este afectată de un gol tot mai mare de informații, pe măsură ce segmente tot mai extinse ale economiei migrează în zone opace, dominate de finanțări private și…
Capacitatea economiștilor și a băncilor centrale de a anticipa următoarea criză financiară este afectată de un gol tot mai mare de informații, pe măsură ce segmente tot mai extinse ale economiei migrează în zone opace, dominate de finanțări private și structuri greu de monitorizat. Oficialii recunosc că pierderea transparenței reduce șansele de a detecta acumularea riscurilor sistemice înainte ca acestea să se transforme într-un șoc major, scrie Bloomberg.
Problema a devenit evidentă inclusiv în SUA, unde Federal Reserve a rămas temporar fără indicatori esențiali în timpul blocajului guvernamental de anul trecut, inclusiv date despre inflație, vânzări retail și piața muncii. Dincolo de episoade punctuale, schimbarea este structurală. Pe măsură ce capitalul privat atrage tot mai multe companii, informațiile care altădată ofereau semnale timpurii despre sănătatea economiei dispar din spațiul public. Potrivit PitchBook, numărul companiilor listate în SUA s-a redus la mai mult de jumătate în ultimii 20 de ani, în timp ce numărul startup-urilor evaluate la peste 1 miliard de dolari a depășit 850.
În paralel, creditarea s-a mutat din sistemul bancar reglementat către fonduri private și creditori direcți, reducând vizibilitatea asupra riscurilor.
„Golurile semnificative de date fac dificil pentru noi și pentru piață să știm unde se acumulează riscurile și să anticipăm stresul”, spune Sarah Breeden, viceguvernator pentru stabilitate financiară la Bank of England.
Instituția a început să testeze reziliența sectorului non-bancar tocmai pentru a identifica vulnerabilități care altfel ar deveni vizibile doar în timpul unei crize.
Elizabeth McCaul, fost membru al consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene, avertizează că viteza finanțărilor private a venit cu un cost major.
„Dăm la schimb transparența pentru viteză. Acest lucru poate fi acceptabil în perioadele bune, dar într-un declin îi lasă pe factorii de decizie să navigheze fără nicio direcție”, spune ea.
Potrivit acesteia, structurile complexe, evaluările incerte și supravegherea fragmentată fac ca opacitatea pieței să fie „îngrijorătoare”.
Autoritățile văd deja semne de risc. Federal Reserve a constatat că expunerile băncilor față de creditori din sistemul paralel au crescut cu peste 50%, la 2.200 miliarde dolari între 2019 și 2024. John Schindler, secretar general al Financial Stability Board, spune că firmele de credit privat acordă împrumuturi unor debitori mai riscanți.
„Nu știm care sunt modelele de finanțare și nici care vor fi consecințele în cazul în care vor apărea defaulturi”, afirmă el.
Istoria recentă arată că astfel de zone opace pot declanșa șocuri majore. Colapsul Archegos Capital Management LP din 2021 a contribuit la prăbușirea Credit Suisse, iar falimentele din 2025 ale creditorilor First Brands Group și Tricolor Holdings au amplificat temerile privind stabilitatea sectorului. În paralel, Bank for International Settlements avertizează că mutarea asigurătorilor către active private non-lichide crește riscul pierderilor concentrate și reduce transparența.
Lipsa vizibilității este agravată de instrumente precum împrumuturile care permit amânarea plății dobânzilor, ceea ce poate ascunde deteriorarea situației financiare. În plus, chiar și investitorii acceptă uneori mai puțină transparență.
„Disciplina ar trebui să vină de la investitori”, spune Andrew Feller de la Kohn, Kohn & Colapinto LLP, dar admite că investițiile dispersate reduc presiunea pentru raportări detaliate.
Chiar și băncile centrale recunosc limitele propriilor informații. Banca Centrală Europeană a avertizat că analiza sectorului non-bancar este „limitata” de lipsa datelor, iar Klaas Knot, fost președinte al Financial Stability Board, spune că fără date mai bune va fi dificil de atins același nivel de siguranță ca în sistemul bancar.
În acest context, autoritățile încearcă să compenseze lipsa datelor prin achiziționarea de informații alternative de la furnizori privați precum Neudata, într-o piață care, potrivit Grand View Research, ar putea ajunge la 135,7 miliarde dolari până în 2030.
Mesajul transmis de oficiali este clar.
„Nu poți reduce riscurile pe care nu le vezi”, spune McCaul.
Pe măsură ce tot mai multă activitate financiară se mută în afara zonelor transparente, crește probabilitatea ca următoarea criză să înceapă într-un punct invizibil pentru autorități și să fie detectată abia când efectele devin imposibil de controlat.