Economie prin shopping

În momentul scrierii articolului, platforma Beez, care a ajuns în topul celor mai descărcate cinci aplicații de shopping din România, avea înregistrați peste 7.400 de utilizatori, iar fondurile economisite de ei ajungeau la peste 11.500 de lei. În primele două luni de la lansare, reprezentanții Beez spun că platforma a înregistrat tranzacții în valoare de peste 300.000 de lei.

Ideea lansării platformei Beez i-a venit lui Vasile Tămaș, în urma unui proiect de marketing despre educația financiară, la care a lucrat pentru unul dintre clienții agenției de marketing pe care o deține. El a conștientizat atunci că cei care urmează cursuri de educație financiară rareori aplică ceea ce au învățat și că sunt reticenți când vine vorba de economisire. A descoperit că una dintre sursele acestei probleme se leagă de conceptul de loss aversion (frica de pierdere); Tamaș explică acest concept ca fiind incapacitatea oamenilor de a economisi deoarece creierul lor anticipează sau percepe economisirea ca pe o pierdere dureroasă. În consecință, ideea de economisire, pe care Tamaș o numește „baza oricărui drum spre independența financiară”, are din start premisele unui eșec. 

Un alt obstacol care stă în calea economisirii este discountul: „Discountul este un comportament pe care oamenii și-l doresc, deoarece în mintea lor înseamnă economisire. Asta este de fapt un miraj”, adaugă el.

Tamaș s-a gândit să creeze un produs care să stimuleze obiceiul de a economisi al utilizatorilor, într-un mod pe care aceștia să nu îl perceapă negativ. Așa a apărut Beez, platforma online pe prin care utilizatorii pot economisi bani din propriile cheltuieli, la fiecare tranzacție efectuată. Lucian Cramba, care deține și platforma online Fastorder (prin care și-a propus să îmbunătățească serviciile din restaurante) s-a alăturat businessului ulterior, însă cei doi nu sunt la prima colaborare, ci povestesc că se cunosc de mulți ani.

Cei doi antreprenori spun că întregul proces integrează principiul universal win-win (câștig-câștig), prin care clienții, platforma, dar și magazinele partenere obțin anumite beneficii. „E ceea ce se numește marketing afiliat”, descriu ei colaborarea. Prin intermediul acesteia, magazinele partenere, care în mod normal alocă bugete de marketing pentru atragerea și fidelizarea clienților, aleg să direcționeze un procent din valoarea fiecărei comenzi venite prin intermediul aplicației Beez reprezentanților platformei, care la rândul lor împart acest procent cu utilizatorii.  

Sumele acumulate în urma tranzacțiilor se pot retrage când depășesc valoarea de 50 lei, acesta fiind pragul minim la care se poate completa cererea de retragere a banilor în contul bancar, sau pot fi păstrate pentru investiții ulterioare sub forma de „sweet deals”, o metodă prin care utilizatorii cu un comportament de economisire exemplar sunt recompensați prin reduceri la anumite produse. Comisionul direcționat înspre platforma Beez diferă în funcție de magazinul partener, variind între 1 și 25%. Suma rezultată se împarte între contul de economisire al utilizatorilor și reprezentanții platformei Beez (70% din această valoare merge către economiile clienților). 

După încheierea tranzacției, clientului i se adaugă noul comision în contul de economisire; acesta va rămâne în așteptare timp de 30 de zile, până la expirarea perioadei legale de retur. După această perioadă, în cazul în care produsul nu a fost returnat, tranzacția este validată. În situația unui retur, suma înregistrată pe platformă în urma tranzacției respective este anulată.

Potrivit lui Tămaș, jumătate din veniturile românilor sunt destinate achiziționării produselor alimentare, 15-20% hainelor, 10-15% din bani sunt folosiți pentru plata asigurărilor și a utilităților și tot în jurul a 10% călătoriilor. El spune că în momentul de față aplicația poate fi folosită pentru aproximativ 20% din coșul mediu lunar de cumpărături al clienților.

Pe viitor, planurile celor doi vizează „creșterea procentului mediu lunar pe care îl impactăm din coșul mediu de cumpărături al utilizatorilor noștri, așa că ne vom întrepta atenția către piața de retail și food, unde încercăm să stabilim parteneriate cu magazine offline și online care ar fi dispuse să adopte tehnologia noastră, pentru a-și fideliza clienții”. Ei se așteaptă la o creștere de până la 60-70% odată cu extinderea în zona de food, iar principalii retaileri la care se gândesc pentru încheierea parteneriatelor în această direcție sunt Carrefour și Mega Image, care au deja platforme online de cumpărături.

Anul trecut, comerțul electronic a înregistrat în România o valoare de 2,5 miliarde de euro iar previziunile pentru acest an spun că valoarea acestei piețe va depăși 4 miliarde de euro, potrivit reprezentanților Beez.

„În ultimii trei ani, comerțul online a înregistrat salturi exponențiale cuprinse între 60% și 80% de la an la altul”, observă Lucian Cramba.
Dintre utilizatorii aplicației Beez, un procent de circa 70% sunt bărbați și 30% femei. Cramba spune că „deși în acest segment al cumpărăturilor electronice intuim că femeile realizează un volum mai mare de tranzacții, aparent bărbații sunt mai deschiși să testeze și să adopte soluții tehnologie precum aplicația noastră”.

Printre obiectivele pe care cei doi și le-au fixat până la finalul acestui an se numără atingerea unui prag de 30.000 de utilizatori. De asemenea, se gândesc să se extindă și pe plan internațional, primele două obiective fiind Marea Britanie și Statele Unite. În acest sens au demarat un parteneriat cu Citi Bank pentru a-și facilita expansiunea mai rapidă pe cele două piețe.

După ce vor reuși să consolideze comportamentul de economisire al clienților, următorul pas este educarea acestora ca potențiali investitori, însă până acolo reprezentanții Beez spun să este un drum lung și că momentan se focusează pe creșterea credibilității platformei și consolidarea poziției acesteia ca platformă de economisire. În prezent, echipa Beez este formată din nouă angajați.