Economia României încă e dependentă de diaspora: Remiterile românilor din străinătate au reprezentat 2,8% din PIB-ul anului trecut, un nivel depășit de doar două alte țări din UE

♦ Banii trimiși de românii care lucrează în străinătate continuă să fie o sursă importantă de consum și dezvoltare pentru cei rămași acasă ♦ Datele arată că la vârful clasamentului se găsesc în special țări din Europa Centrală și de Est ♦ Prezența Portugaliei aproape în cap de listă poate fi explicată prin faptul că este țara cu cel mai ridicat nivel de emigrare din Europa, potrivit publicației Expresso ♦ Croația are aproape la fel de mulți cetățeni care locuiesc în țară ca în afară.

Diaspora continuă să fie o sursă importantă de capital pentru economia autohto­nă, arată datele de la Kno­mad, o platformă susținută, printre altele, de Banca Mondială. Remit­tance inflows, mai exact sumele pe care lucrătorii românii le-au trimis acasă, au reprezentat anul trecut 2,8% din PIB, una dintre cele mai mari ponderi din UE, un nivel depășit de doar alte două țări din comunitatea europeană.

Datele arată că la vârful clasamentului se găsesc în special state din Euro­pa Cen­trală și de Est, pre­cum Bulgaria, Un­garia sau Slova­cia, alături de Ro­mâ­nia. Totuși, din­tre țările UE, pe pri­mele două poziții în top se află Portu­galia (3,9% contribuție a remiterilor la PIB) și Croația (7,4%), arată rapor­tul Knomad.

Prezența Portugaliei aproape în cap de listă poate fi explicată prin faptul că este țara cu cel mai ridicat nivel de emigrare din Europa, potrivit publi­cației locale Expresso. O treime din tinerii portughezi au plecat pentru a-și croi o viață mai bună în afara granițelor.

În ceea ce privește Croația, acest stat a­re aproape la fel de mulți cetățeni care lo­cuiesc în țară ca în afară. Spre exemplu, țara are o populație de puțin sub 4 milioane de persoane, iar în străinătate locuiesc alte pes­te 3 milioane, dintre care 500.000 în Bos­nia și Herțegovina, 1 milion în mai multe țări din Europa, 1,2 milioane în SUA, 400.000 în Chile și 250.000 în Argentina, arată datele Wikipedia care citează varii surse.

Un fenomen de lungă durată

Când vine vorba de Ro­mâ­nia, estimă­rile recen­te arată că circa 4 milioane de ro­mâni au plecat din țară și locuiesc/lu­crea­ză în străinătate, cei mai mulți în Europa, în state precum Italia, Spania, Germania, Franța sau Marea Britanie.

Primii români au emigrat acum mai bine de 30 de ani, însă cei mai mulți au plecat imediat după aderarea României la UE. Era o perioadă de boom economic în toată lumea, o perioadă de exuberanță pe piața muncii, când salariile încă erau pe trend ascendent, iar locurile de muncă disponibile abundau.

Acest fenomen nu a fost oprit însă nici de criza economică din 2009-2010, nici de evenimentele care au urmat. De altfel, datele arată că în continuare există români care emigrează – peste 100.000 pe an.

Totuși, în ultimii ani, pe fondul creșterii salariilor pe plan autohton, pe fondul dezvoltării economiei locale, a început și un fenomen invers, de întoarcere, de revenire. E vorba fie de oameni care se mută din nou în România pentru a-și deschide o afacere, fie de persoane care și-au găsit aici un loc de muncă ce le permite un nivel de trai comparabil cu cel din Italia ori Spania, fie de pensionari. Aceștia din urmă revin în țară și trăiesc aici cu pensia pe care o încasează din străinătate, din țara unde au lucrat o bună perioadă de timp.

Dezvoltarea atrage forță de muncă străină

Datele de la Knomad arată că țările mai puțin dezvoltate din punct de vedere ecomomic sunt mai dependente de remiteri față de cele bogate. Spre exemplu, în Olan­da, Finlanda, Norvegia și Irlanda, ponderea remiterilor e de doar 0,1-0,2% din PIB, iar asta pe de-o parte pentru că nu există atât de mulți oameni care emigrează, iar pe de alta pentru că PIB-ul este mare, așa că banii trimiși acasă de cei care lucrează dincolo de graniță nu cântăresc la fel de greu.

Aceste state sunt mai degrabă destinații pentru muncitorii din alte țări mai sărace.

Cu cât țările sunt mai sărace, cu atât oamenii tind să plece în căutarea unui trai mai bun. Iar cel mai concludent exemplu este cel al Republicii Moldova, o țară europeană ce nu e însă membră UE. Remiterile țin în spate 11,8% din PIB arată aceeași sursă. Mai, fără acești bani, nivelul de trai ai moldovenilor ar scădea dramatic, iar asta în contextul în care și așa există un decalaj puternic față de statele UE, inclusiv România.

S-a întors roata?

De altfel, este interesant de remarcat că, aproape pe nesimțite, România a devenit o piață dezvoltată și o sursă de trimis bani acasă pentru muncitorii asiatici care vin pe plan autohton pentru a lucra în construcții, în industria auto sau în HoReCa, arată datele de la Knomad.

Remittance outflows, mai exact sumele pe care lucrătorii străini le trimit din România către alte destinații, au depășit anul trecut pentru prima dată pragul de 1 mld. dolari, arată aceeași sursă. Doar în ultimul deceniu suma aproape s-a triplat, de la 485 mil. dolari în 2013 la 1,424 mld. dolari anul trecut.

Înainte de acest moment, România aproape că nu exista pe această „hartă“ a remiterilor, sumele la începutul anilor 2000 tinzând mai degrabă spre zero. Ba din contră, românii erau cei care luau drumul Occidentului și care țineau în spate consumul autohton cu remiterile lor, mai exact cu banii pe care îi trimiteau acasă.

În continuare acest fenomen se întâmplă, doar că acum, odată cu dezvoltarea economiei și cu creșterea salariilor, imaginea pieței locale s-a mai schimbat.