Cu economia in recesiune și consumul anemic, banca centrală a Ungariei a dat startul reducerilor de dobânzi în UE. În Polonia, unde anul acesta vor fi alegeri parlamentare, discuțiile despre ieftinirea creditului se încing

Ungaria este prima țară din UE unde banca centrală reduce dobânzile după ce explozia inflației a aruncat regiunea și Europa întreagă într-o criză a costului vieții și a forțat scumpirea creditării până la cote nemaivăzute de decenii. Tot această instituție a fost și prima care a pornit ciclul de majorări în 2021.

Este un pas deciziv spre normalizarea unei politici monetare în care dobânda de referință a fost dusă la cel mai ridicat nivel din Uniune în efortul de a stopa cele mai puternice creșteri de prețuri. Decizia nu a fost ușoară deoarece banca națională a Ungariei, ca toate celelalte bănci centrale din Uniune, trebuie să cântă­reas­că bine ce sacrifică, avansul economic sau puterea de cumpărare a populației.

Însă ea a fost conformă aștep­tă­rilor, urmând unor pași pre­gătitori, semn că fur­tuna de incertitudini se domolește, și a fost lua­tă într-un con­text favorabil. Creș­te­ri­le de dobânzi sunt principalul instru­ment de frânare a inflației, dar ele în­seamnă și scumpirea creditului, un efect secundar fiind frânarea creșterii economice.

Economia maghiară este în re­cesiune tehnică, iar consumul slăbește. Pentru reducerea dobânzilor presiuni mari face guvernul premierului Viktor Orban. În Polonia, despre ieftinirea creditului în viitorul apropiat vorbesc oficiali de rang înalt din gu­vern, care se pregătește de alegeri. Spre exem­plu, ministrul dezvoltării Waldemar Buda a menționat chiar două reduceri de dobânzi a­nul acesta, el fiind încrezător că inflația va co­borî sub 10% și se va apropia de 8% la începutul anului viitor.

Însă o parte din cei care de­cid dobânzile la banca centrală sunt mai prudenți. Joanna Tyrowicz, membru independent al consiliului de politică monetară, a declarat, ca reacție la comentariile lui Buda, că ea nu va vota pentru aceste micșorări de dobânzi. În Ungaria, banca centrală este condusă de un fost ministru și fost aliat al guvernului Orban devenit între timp un critic înverșunat al politicilor acestuia.

În Polonia, președintele băncii centrale este un prieten al omului care conduce din um­bră țara, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție. Economia po­loneză este cea mai mare din regiune, diver­sifi­cată și rezistentă la crize. Cea maghiară este mai instabilă. Inflația, ajutată de deprecierea forin­tului și de importuri, s-a dus rapid la cel mai ridicat nivel din UE. Rezultatul este că și banca centrală s-a dus cu dobânzile la cele mai ridicate cote din Uniune. Acum economia are nevoie urgentă de fonduri europene, blocate pentru că guvernul Orban încalcă principiile statului de drept. Deficitul bugetar a intrat în atenția inves­titorilor în condițiile în care serviciul datoriei a crescut la echivalentul a 4% din PIB-ul țării anul acesta, scrie Financial Times.

Pe de altă parte, balanța comercială se îm­bunătățește de câteva luni, dar din motive cu conotații negative: din cauza inflației și dobân­zilor uriașe a scăzut cererea pentru importuri. Analiștii de la ING descriu cererea internă – con­sum și investiții – ca fiind „extrem de slabă“. Partea cu adevărat pozitivă este că sectoarele industriale orientate spre export evoluează bine, iar prețurile energiei s-au redus simțitor.

În acest mediu, banca centrală a modificat ieri o serie de dobânzi introduse în octombrie pentru ajustarea fină a politicii monetare și stabilizarea forintului pentru că dobânda de bază era deja la cote periculos de ridicate. Do­bânda pentru depozite overnight a fost dimi­nuată de la 18% la 17%. Dobânda de bază a fost menținută la 13%, dar analiștii de la ING cred că instituția va interveni și asupra aces­teia, reducând-o, în decembrie.

Un semn prevestitor va fi ajustarea cu o lună înainte a coridorului în care oscilează dobânda astfel încât acesta să fie simetric în jurul indicatorului. Astfel de acțiuni au și rolul de a oferi un ghidaj piețelor și de a le semnaliza că banca centrală are situația sub control. În Polonia, ministrul Buda a adus vorba despre reducerea dobânzilor când a discutat despre creșterea alocațiilor în cadrul programului Familie 500plus de la 500 de zloți la 800 de zloți (180 euro) pentru un copil din ianuarie 2024, când inflația ar trebui să ajungă la 8-8,5%, iar banca centrală va fi aplicat deja una sau două reduceri de dobânzi.

El a apărat astfel programul, spunând că acesta va fi suplimentat când inflația va fi în curs de decelerare. Potrivit biroului central de statistică, inflația din Polonia s-a retras de la 16,1% în martie la 14,7% în aprilie. Premierul Mateusz Morawiecki a declarat și el recent că există șanse ca dobânzile să fie reduse între lunile septembrie și decembrie. Președintele băncii centrale Adam Glapinski a precizat că „ar putea accepta“ opiniile anumitor membri ai consiliului monetar care cred că la sfârșitul anului sau în ultimul trimestru conjunctura va permite reducerea dobânzilor. Însă, a spus Glapinski, în prezent sunt premature astfel de discuții. Banca centrală a majorat dobânda de bază între octombrie 2021 și septembrie 2022, de la 0,1% la 6,75%.