Economia mondială este în fața unei multicrize. De unde va veni salvarea?

Inflație persistentă, dobânzi în creștere dramatică, panică legată de adâncirea crizei energiei, piețe dis­func­ționale, încetinirea economiei chineze. Nori nenumărați se adună deasupra economiei mondiale, iar ceea ce păreau drept crize separate apărând din diverse regiuni și piețe se unesc în ceea ce ar putea deveni o policriză la nivel mondial, în opinia boardului editorial al Financial Times. 

Rar atât de multe motoare ale economiei mondiale stagnează în același timp. În condițiile în care ratele inflației la nivel mondial au atins cel mai ridicat nivel din 40 de ani, băncile centrale ale lumii ma­jorează dobânzile cu o sincronicitate nemaiînregistrată în ultimele cinci decenii, iar dolarul american a atins cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 2000. Aceste forțe creează noi presiuni. 

Economiile emergente sunt îm­po­vărate de datorii mai mari în do­lari. Între timp, dobânzile creditelor ipotecare și costurile de finanțare ale companiilor sunt în creștere drama­tică la nivel mondial. Mulți indicatori ai tensiunilor de pe piețele financiare emit de asemenea semnale de alarmă. 

Cauzele furtunii globale sunt două șocuri istorice în succesiune ra­pi­dă: pandemia de COVID și invada­rea Ucrainei de către Rusia. 

America ghidează reacția Occi­dentului la războiul din Ucraina, însă oficialii americani au dificultăți în a proiecta o reacție globală față de în­ce­tinirea economiei mondiale, scrie Politico. Efortul amplu, coordonat pe care SUA l-au condus în epi­soadele anterioare când economia mondială s-a aflat pe marginea prăpastiei lipsește de această dată.

Golul de leadership evidențiază provocarea primordială a momen­tului, cu liderii și bancherii centrali naționali concentrându-se pe evita­rea crizelor interne generate de inflație și război. 

Fostul secretar al Trezoreriei ame­ricane Larry Summers a criticat de asemenea dur Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială pentru faptul că nu iau mai multe măsuri pentru a se adresa actualelor provocări complexe. 

„Cineva ar trebui să propună ceva undeva. Sunt foarte dezamăgit de reacție“. 

Europa are potențiali lideri ca Christine Lagarde, șefa BCE, care a ajutat la crearea reacției globale la criza datoriilor din Europa din urmă cu un deceniu. Însă Lagarde, ca și șeful Fed Jerome Powell, este constrânsă de inflația ridicată.

Alți lideri europeni se concentrează în primul rând pe efortul de susținere a blocului în fața crizei energiei și viitoarei posibile recesiuni.

În opinia boardului editorial al FT, deși nu există soluții simple pentru actuala situație, există totuși unele lecții. Actuala economie fragilă are nevoie ca politica să fie bine calibrată și ajustată la riscuri. 

Efectul de contagiune al crizelor de la nivel mondial crește de asemenea nevoia de consolidare a rezilienței. Fără echilibru și gândire pe termen lung, economia mondială va continua să sufere criză după criză, avertizează boardul. 

Without level-headedness and long-term thinking the global economy will only continue to lurch from one crisis to the next.