Economia își revine, dar abordarea se schimbă

Economia a trecut de cele mai semnificative distrugeri economice provocate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, chiar dacă economia globală își va reveni mai repede decât se așteaptă majoritatea, o parte din producția economică va fi pierdută pentru totdeauna, a spus Elliot Auckland, economist-șef al International Investment Bank, într-o videoconferință organizată de Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.
„Datele recente arată ca vânzările retail din America și Germania au fost pe creștere, iar economia Chinei a crescut cu 3% în al doilea trimestru față de perioada similară anului trecut. Politica de reacție internațională a fost semnificativă atât  din punct de vedere fiscal, cât și din perspectiva politicii monetare. Ne-am învățat lecția din criza financiară din 2008-2009. Autoritățile de reglementare sunt dispuse și fac tot ce trebuie într-o perioadă scurtă de timp”, a explicat Elliot Auckland.
El a mai spus în continuare că economia are propria capacitate de producție, care câteodată se duce în sus cauzând inflație, iar altădată în jos cauzând recesiune. Deocamdată se operează substanțial sub nivelul potențialului din cauza recentelor stări de urgență.
„Inputurile economice precum capitalul, forța de muncă, tehnologia – nu au fost distruse, ci sunt temporar utilizate sub potențial. Acesta este unul din lucrurile pe care politica monetară le poate corecta. După o contracție abruptă a PIB-ului global în 2020, va urma o creștere timp de 3-4 ani peste trendul stabilit până acum, în timp ce ne întoarcem la un nivel normal de operare”, este de părere Elliot Auckland.
Cert este că se vor observa câteva daune permanente, dar în același timp se vor crea oportunități permanente, a mai adăugat economistul-șef. Nu va fi suficient să compenseze daunele deja create, dar aceste oportunități vor declanșa o dinamică de creștere care nu ar fi fost posibilă dacă nu era coronavirusul.
„Un exemplu este adaptarea tehnologiei. Foarte puțini oameni de afaceri ar fi intrat intr-o stare naturală de experiment prin care și-ar fi dus întreaga afacere online. Odată cu criza aceasta, mutarea în zona online a fost posibilă într-un timp foarte scurt. După ce se va termina această perioadă de criză, multe businessuri vor reveni la normal, dar o parte vor vedea că acest experiment s-a dovedit a fi mult mai productiv decât anticipau și se va stabili un nou normal pentru ei. Adaptarea economiei digitale a crescut, iar acest lucru va spori productivitatea pe termen lung”, spune economistul.
Un alt exemplu este schimbarea politică și economică la nivel european. Economiștii au spus de-a lungul timpului că în Europa trebuie să se întâmple două lucruri pentru era prosperității: consolidarea sau unificarea fiscală și cheltuirea mai multor bani pe consumatori și la nivel fiscal de către Germania.
„Pentru moment, se pare că aceste dinamici au fost puse în mișcare datorită răspunsului împotriva crizei coronavirusului. De asemenea, alte trenduri economice au fost puse în mișcare, care trebuie adresate, în timp ce ne vom duce la o nouă abordare a fiscalității. Contractul social trebuie rescris, și cel mai probabil va fi într-o lume cu taxe mai mari, cu accent pe zona multinaționalelor. Majoritatea țărilor au decis să facă față acestei situații prin finanțarea băncilor centrale, dar acest lucru va avea consecințe pe termen lung prin slăbirea independenței băncilor centrale”, a explicat Elliot Auckland.
Din punctul de vedere al dezvoltării economice din România și Bulgaria, estimarea constă într-o scădere economică de circa 5-6% în anul 2020.
„Chiar dacă este o contracție severă, va fi de departe mai bine decât în majoritatea economiilor din Europa. Ce este crucial pentru amândouă este un nivel scăzut al datoriei guvernamentale raportat la PIB în jurul a 45%, respectiv 25% pentru anul acesta. Un nivel al datoriei mai mic înseamnă că guvernele se pot duce mai departe pentru a asigura o tranziție mai ușoară prin criză”, este de părere economistul-șef.
El a mai adăugat că acțiunea mai agresivă de susținere a băncilor centrale globale prin finanțarea directă a statului utilizând achizițiile de titluri de stat (quantitative easing), înseamnă că există o oportunitate destul de mare pentru guvernele est europene de a lua bani fără a se îngrijora prea mult în legătură cu ratele dobânzilor sau ratele de schimb.
„O abordare fiscală puternică, care este în derulare în ambele țări va ajuta PIB-ul să recupereze cu o creștere de 5% în 2021 și chiar și în 2022. Desigur, fondurile europene vor juca un rol important. România și Bulgaria sunt foarte competitive. Costurile cu forța de muncă pe oră sunt de patru ori mai mici decât media europeană, ceea ce face regiunea să fie foarte atractivă pentru multinaționale să investească
într-un lanț de aprovizionare european. Guvernele trebuie să se concentreze pe proiecte care vor produce un efect semnificativ, iar cuvântul cheie este transport”, a mai spus Elliot Auckland.
Prin urmare, zonele care ar trebui să fie în primplan sunt drumurile, căile ferate, porturile, aeroporturile și infrastructura de utilități precum apă, căldură, electricitate și internet.
„Aceste blocaje sunt elementele care împiedică multinaționalele să investească. Cea mai mare îngrijorare a mea pentru această regiune este în legătură cu turismul, în special în Bulgaria. Joacă un rol crucial în PIB-ul țării, iar turismul este unul dintre domeniile care este cel mai puțin probabil că va trece printr-o revenire în „V”. Ar putea dura aproximativ 5 ani pentru a ajunge la nivelul din anul 2019. Acest lucru va cauza, probabil, un dezechilibru regional permanent pentru economia din Bulgaria. Guvernul Bulgariei ar trebui să investească masiv în sectoare care nu au legătură cu turismul. Diversitatea este o necesitate la nivel local”, a mai explicat economistul.