Home Actualitate Economia fericirii
Actualitate

Economia fericirii

Din Vest, caderea comunismului este perceputa ca un triumf absolut. Cele mai multe tari ex-comuniste au democratii stabile, economii infloritoare si relatii externe pasnice. Ce si-ar mai dori aceste natiuni? - se intreaba, retoric, revista The Economist. Destul de multe.

Din Vest, caderea comunismului este perceputa ca un triumf absolut. Cele mai multe tari ex-comuniste au democratii stabile, economii infloritoare si relatii externe pasnice. Ce si-ar mai dori aceste natiuni? – se intreaba, retoric, revista The Economist. Destul de multe.

Pentru populatia nevoiasa, mai in varsta si mai putin educata, tranzitia catre capitalism a fost o experienta impovaratoare. Peter Sanfey si Utku Teksoz de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare au lucrat, recent, la un studiu, pentru a afla cine sunt cei afectati de schimbarile din perioada post-comunista si in ce masura au fost afectati. Cercetarile se bazeaza  pe informatii culese din Studiul Valorilor Mondiale – un studiu comparativ care ridica o intrebare simpla, dar complexa: „Cat de multumit sunteti de viata dumneavoastra actuala, sub toate aspectele ei?“.


S-a constatat ca exista o legatura fundamentala intre bunastare si fericire. Slovenia, cu exporturile si turismul bine dezvoltate, e atat cea mai bogata, cat si cea mai fericita tara fost-comunista. La polul opus se afla Ucraina, pe care guvernarea dezastruoasa si lipsa competitivitatii au transformat-o in cea mai saraca si mai nemultumita dintre aceste tari. Se observa si faptul ca tarile in tranzitie sunt mai posace decat alte natiuni cu niveluri similare ale venitului.


Cu toate acestea, nu se rezuma totul la bani si la trecutul istoric. Anumite persoane (cum ar fi cehii) sunt mai fericiti decat ar lasa sa se intrevada venitul lor pe cap de locuitor. Altii (precum slovacii) sunt mult mai posomorati. Aceste variatii au trei explicatii. Una este inegalitatea, resimtita mai ales in tarile postcomuniste. A doua se refera la amplitudinea reformelor economice: cei care s-au miscat mai greoi, precum belarusii, sunt cei mai abatuti. In fine, oamenii par sa fie multumiti atunci cand inflatia creste (poate pentru ca tinerea in frau a acesteia duce la micsorarea cheltuielilor sociale).

Pe plan individual, cele mai implinite persoane sunt cele bine educate, patronii si femeile. Aceste trei categorii, mai ales cand se suprapun, duc la cresterea cotei de fericire.


Primii zece ani de reforme au adus peste tot un declin al starii de fericire. Euforia de la inceput a fost repede inlocuita de frustrare, deziluzie si sentimentul insecuritati. Vestea buna este ca starea de fericire a reinceput sa creasca. Dintre cei chestionati, doar polonezii sunt mai posomorati decat la mijlocul anilor ‘90.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună