Economia a crescut în 2019 cu 4,1%: este al patrulea an consecutiv cu un avans al PIB-ului de peste 4%

În ultimul deceniu, PIB-ul s-a dublat în lei și a crescut cu 73% în euro ♦ Salariile medii nete au fost majorate cu 140%, iar salariul minim a făcut un salt de 246% ♦ Inflația cumulată a fost în ultimul deceniu de 28%, prin urmare veniturile reale au crescut substanțial.

INS a confirmat vineri creșterea încă bună a economiei României, un plus de 4,1% în 2019. Potrivit economiș­ti­lor, în ciuda deficitelor în creștere alar­mantă, și 2020 va fi un an bun pentru un sfârșit de ciclu economic (creștere de 3,8% anticipeză Comisia Europeană). Pentru Ro­mâ­nia, ar fi al zecelea an de creștere neîn­tre­ruptă, deceniu în care PIB-ul s-a dublat în lei, de la 534 mld. lei în 2010, la 1.041 mld. lei în 2019 și s-a majorat cu 73% în euro, de la 124,6 mld. euro la 219,3 mld. euro anul trecut.

Salariile au urmat și ele cursul economiei și s-au apreciat puternic mai ales în urma deciziei fostelor guverne de a stimula economia prin con­sum, folosind drept levier creșterile sala­ria­le și reducerile de taxe. Reversul a fost o adân­cire puternică a deficitelor și reaprinderea in­fla­ției. Dar salariile nete au întergistrat o creș­tere de 140%, de la 1.391 de lei în 2010 la 3.340 de lei în decembrie 2019. Salariul minim garan­tat a crescut în perioada amintită de la 600 de lei la 2.080 de lei, ceea ce înseamnă un salt de 246%.

Inflația medie anuală a oscilat puternic în această perioadă și a fost covârșitor influențată de deciziile administrative. România a experi­men­tat, pentru prima dată după revoluție, dacă nu pentru prima dată în istorie, ceea ce BNR a numit „inflația negativă“ (prețurile la raft au scăzut, grație reducerii TVA, dar prețurile produselor în sine nu au scăzut, prin ur­mare nu am putut vorbi de „deflație“ care în­seam­nă reducerea prețului pe produs, sus­ținea BNR). Inflația medie anuală a fost în 2010 de 6,1%, iar în 2019 de 3,8%. Inflația cu­mu­lată a fost în acești ani de 28%, prin ur­mare venitul real a fost ajustat cu acest procent.

Cu un plus al PIB real de 4,1%, 2019 a fost totuși cel mai greu an din acest deceniu de gra­ție. Anii de huzur s-au răzbunat: deficitul fiscal a ajuns la 4,46% și România va intra în pro­cedură de deficit excesiv ce va obliga ad­mi­nis­trația să prezinte un plan de reintrare în ținta de deficit de 3% din PIB. Astfel de planuri vin însă, aproape obligatoriu, cu tăieri de cheltuieli guvernamentale. „Așteptăm și în 2020 o creș­tere bună – 3,8% – spune Comisia Euro­peană. Dar consolidarea fiscală care va veni va reduce consumul guvernamental și, prin urmare, creșterea economică va fi mai mică“, arată Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.