Durerile de spate și sedentarismul, inamicii generației tale. Ce poți face? Daniela Stanca, președinte al Colegiului Fizioterapeuților din România: Postura cea mai bună este schimbare a posturii. Nu postura în sine determină durere, ci menținerea ei pe o perioadă foarte lungă de timp

Sedentarismul este cu siguranță unul dintre cei mai mari inamici ai generației tale, o generație cu job-uri nine to five la corporație, conectată non-stop pe toate rețelele de socializare și pentru care a da scroll pe TikTok în pauza de masă e un mod de relaxare.

Aceeași postură menținută prea mult timp, lipsa de mișcare și statul în fața unui ecran – toate pun presiune pe corpul tău într-un mod pe care îl vei simți tot mai puternic dacă nu schimbi ceva.

„Postura cea mai bună este schimbare a posturii. S-a demonstrat că nu postura în sine este cea care determină durere, ci menținerea unei posturi pe o perioadă foarte lungă de timp. Și, într-adevăr, tocmai pentru că nu fac mișcare suficient, tocmai pentru că sunt adepții timpului petrecut pe diverse rețele de socializare, tinerii creează o postură pe care o mențin foarte multă vreme”, a spus pentru ZF Daniela Stanca, președinte al Colegiului Fizioterapeuților din România.

Generația ta e împărțită în două: unii sunt preocupați de sănătate, de cum se simt și de cum vor arăta peste ani, iar alții sunt complet prinși în sedentarism. Foarte mulți tineri lucrează de la birou, stau ore în fața ecranelor, iar asta afectează nu doar spatele, gâtul și umerii, ci și sistemul nervos.

Daniela Stanca subliniază că inclusiv timpul îndelungat petrecut în fața telefonului pe social media duce la probleme ale sistemului musculos și osos, dar afectează și sistemul nervos. Efectele, afirmă ea, sunt vizibile: anxietate, depresie, oboseală mentală.

„Exercițiul fizic terapeutic este un medicament pentru tulburările din sfera psihiatrică, deci este extrem de important ca acești tineri să se miște cât mai mult, să aibă o alimentație sănătoasă și să se îndepărteze un pic de aceste rețele de socializare, pentru că pe de-o parte îi fac să fie sedentari, iar pe de altă parte îi atrag într-o lume care este un pic paralelă cu lumea reală”, a mai adăugat președintele Colegiului Fizioterapeuților din România.

La nivel general, consideră ea, tinerii din generația Z sunt mai puțin conștienți decât alte generații de problemele care pot apărea din cauza sedentarismului.

„Raportul de țară pe probleme de sănătate, elaborat în 2023, spune clar că la capitolul sedentarism suntem, din păcate, la un nivel destul de nefavorabil pentru sănătatea cardiacă, psihică, inclusiv pentru sănătatea digestivă și în primul rând pentru sănătatea musculo-scheletală”, subliniază aceasta.

Aproape patru din zece români, mai exact 37%, nu fac suficientă mișcare fizică, potrivit datelor platformei Visual Capitalist. Altfel spus, aproape patru din zece români nu reușesc să facă cel puțin două ore și jumătate de activitate fizică moderată sau o oră și 15 minute de activitate fizică intensă pe săptămână, acestea fiind recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

La categoria activităților fizice intense se încadrează alergarea sau sporturile care necesită un efort fizic intens. România este printre ultimele țări din Uniunea Europeană la acest capitol, o populație mai mare care nu face activitate fizică regulată fiind în Italia, Malta, Cipru și Portugalia, cu procente între 40% și 52% din populație care poate fi încadrată la categoria sedentară.

Mersul la sală din adolescență și ridicarea de greutăți, un trend periculos

Un trend adesea observat în rândul tinerilor din generația ta este mersul la sală de la o vârstă mult prea fragedă, din dorința de a își defini corpul din punct de vedere estetic. Soluția la care apelează adolescenții? Ridicarea de greutăți. Dar cum poate afecta această activitatea dezvoltarea unui tânăr de 14 ani?

„Din punctul meu de vedere, la 14 ani nu sunt pregătiți fizic să ridice greutăți, întrucât ei nu și-au încheiat procesul de maturizare osoasă și de creștere musculo-scheletală. Pentru tânărul adolescent este foarte provocator să ridice greutăți, vrea să demonstreze că poate. Dar acesta este un trend care ar trebui oprit prin educația în școli înainte de 14 ani. Sunt nenumărate cazuri de adolescenți de 17-18 ani care au dureri în zona lombară, cervicală sau de umeri din acest motiv”, a explicat Daniela Stanca.

Pentru ca tinerii să își schimbe perpectiva asupra mișcării și să iasă din acel sedentarism contagios al generației, crede aceasta, e nevoie de educație și de modele în jurul lor pe care ei să le poată urma.

Generația ta, consideră ea, are capacitatea să înțeleagă cât de eficient este, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, să se miște.

„Trebuie doar să aibă informația. Însă, din păcate, informația nu și-o găsesc nici pe TikTok – pentru că nu este validată științific -, nici pe Facebook”, a mai punctat ea.