După o pandemie în care milioane de oameni au murit și un război care îngrozește Europa, populația planetei se confruntă cu un nou dușman necruțător care schimbă viețile și economiile

Canicula face oamenii irascibili. Valurile de caniculă devin tot mai lungi, mai intense și mai… sincronizate în diferite părți ale planetei. Fenomenele meteo din ce în ce mai extreme influențează comportamentul uman, obiceiurile de consum, piețele, alegerile politice și multe altele. Dacă după o vară a frustrărilor urmează o iarnă a nemulțumirii?

Valuri de căldură extinse, simultane, devin tot mai obișnuite. Europa, America, India, China, toate au fost lovite recent de caniculă, scrie Bloomberg. Oamenii de știință abia încep să înțeleagă cum un astfel de fenomen poate ajunge la o asemenea amploare. Nici companiile, nici investitorii și nici politicienii nu trebuie să neglijeze această tendință.

Incendiile de vegetație din septembrie 2019 – martie 2020 din Australia au fost printre cele mai devastatoare din istoria consemnată a acestei țări și au avut o semnificație aparte. S-au produs pe fondul creșterii conștientizării efectelor încălzirii climei. Iar ființele mistuite de flăcări au trezit și o milă de proporții fără precedent la nivel global, internetul și rețelele de socializare online contribuind la acest lucru. Dar înainte de focurile australiene au fost incendiile din Portugalia, care au arătat unde poate duce avântul fără minte al politicienilor: în dorința de a reface pădurile, în Portugalia au fost plantați foarte mulți eucalipți, arbori al căror lemn este extrem de inflamabil. După Australia au urmat incendiile din Grecia, iar cele din SUA pare că nu se mai termină. Despre focurile din îndepărtata Siberie se știu prea puține. Focul este unul din efectele distructive ale căldurii extreme, dacă este însoțită de secetă. Seceta este altul. Acum câțiva ani, secarea Rinului a adus economia germană în pragul recesiunii. Acum seceta și valurile de căldură prelungite acutizează ceva mai grav, o criză alimentară.

Anul acesta, căldura extremă a venit mai devreme. Milioane de americani sunt din nou în cuptorul caniculei periculoase. Aerul cald a acoperit și Europa, făcând ca în anumite părți din Franța și Spania dogoarea să fie simțită așa cum este simțită de obicei în iulie sau august. Temperaturile ridicate au pârjolit nordul și centrul Chinei, chiar dacă ploile abundente au provocat inundații în sudul țării. Unele locuri din India au început să se confrunte cu o căldură nemaintâlnită în martie, dar începutul ploilor musonice a adus o oarecare ușurare.

Dacă indicatorul pentru un val de căldură ar fi doar mercurul din termometru care depășește 100 de grade Fahrenheit (38 de grade Celsius) mai multe zile la rând, de exemplu, atunci „nu mai este deloc ceva neașteptat” să vedem că acestea apar mai regulat în mai multe regiuni simultan.

Este prea devreme să spunem dacă schimbările climatice sunt direct de vină pentru apariția unor valuri de căldură severă în aceste patru economii mari – care se întâmplă să fie, de asemenea, cei mai mari emițători de gaze care țin căldura captivă în atmosferă – aproximativ în același timp, în doar câteva zile de la începutul verii.

În timp ce încălzirea globală face căldura extremă ceva comun la nivel mondial, este necesară o analiză mai profundă pentru ca oamenii de știință să știe dacă anumite evenimente meteorologice sunt mai probabile sau mai intense din cauza încălzirii produse de om. O echipă de cercetători care au studiat căldura devastatoare din această primăvară din India a descoperit că schimbările climatice au făcut ca probabilitatea de apariție a acestui fenomen să fie de 30 de ori mai mare.

Chiar și așa, valuri de căldură concomitente par să lovească anumite  locuri îndepărtate cu o frecvență tot mai mare în ultimul timp, din motive legate de curentul de altitudine jet stream și de alte fluvii de aer care influențează sistemele meteorologice din întreaga lume.

Studiile au arătat că părți din America de Nord, Europa și Asia sunt legate în acest fel. Oamenii de știință încă încearcă să afle cum s-ar putea schimba aceste tipare pe măsură ce planeta se încălzește, dar pentru moment înseamnă că valurile de caniculă extremă simultane vor continua probabil să afecteze aceste locuri unde este concentrată o parte atât de mare din activitatea economică a lumii.

„Pentru a avea un val de căldură, avem nevoie de căldură și avem nevoie de o circulație atmosferică ce permite căldurii să se acumuleze”, explică Daniel E. Horton, cercetător în domeniul climei la Universitatea Northwestern. Odată cu încălzirea globală, a spus el, „cu siguranță că avem mai multă căldură”. Dar schimbările climatice pot afecta, de asemenea, modul în care această căldură este distribuită în întreaga lume prin curenții de aer care înconjoară globul, a precizat el.

Fenomenele  meteo extreme simultane în numeroase locații nu sunt doar curiozități meteorologice. Valurile de căldură individuale pot duce la îmbolnăvire și moarte, la incendii de vegetație și recolte slabe sau distruse. Dacă sunt concomitente, pot amenința aprovizionarea globală cu alimente. Dacă sunt adăugate și tensiuni periculoase cum este invazia Rusiei în Ucraina, rezultatul este o criză mondială.

Un studiu recent a constatat că numărul mediu de zile între lunile mai și septembrie cu cel puțin un val mare de căldură în emisfera nordică s-a dublat între anii 1980 și 2010, la aproximativ 152 de la 73. Dar numărul de zile cu două sau mai multe valuri de căldură au fost de șapte ori mai mari, crescând la aproximativ 143 de la 20. Aceasta înseamnă aproape fiecare zi din mai până în septembrie.

În timp ce valurile de căldură sunt modelate de factori locali complecși, cum ar fi urbanizarea și utilizarea terenurilor, oamenii de știință nu mai au prea multe îndoieli cu privire la faptul că schimbările climatice le agravează. În curând, cele mai devastatoare valuri de caniculă ar putea pur și simplu să nu mai aibă un analog istoric din perioada de dinainte ca oamenii să înceapă să pompeze gaze cu efect de seră în atmosferă, susțin unii oameni de știință, făcând desuetă întrebarea dacă schimbările climatice sunt factorul principal.

Încălzirea din ultimele decenii a făcut deja dificil pentru oamenii de știință să știe ce să numească un val de căldură și ce să trateze ca o simplă nouă normalitate pentru sezonul cald, a spus Andrew Dessler, un climatolog la Universitatea Texas A&M.

Dacă indicatorul pentru un val de căldură ar fi doar mercurul din termometru care depășește 100 de grade Fahrenheit (38 de grade Celsius) mai multe zile la rând, de exemplu, atunci „nu mai este deloc ceva neașteptat” să vedem că acestea apar mai regulat în mai multe regiuni simultan. „Pe măsură ce trece timpul, tot mai multe locuri de pe planetă vor experimenta astfel de temperaturi, până când, în cele din urmă, cu suficientă încălzire globală, în fiecare zonă terestră din emisfera nordică de latitudine medie vor fi peste 100 de grade”, a spus dr. Dessler.

Cu toate acestea, chiar și atunci când oamenii de știință se uită la cât de des temperaturile depășesc un anumit nivel în raport cu o medie mobilă, ei încă găsesc o creștere mare a frecvenței valurilor de căldură simultane.

Un studiu recent a constatat că numărul mediu de zile între lunile mai și septembrie cu cel puțin un val mare de căldură în emisfera nordică s-a dublat între anii 1980 și 2010, la aproximativ 152 de la 73. Dar numărul de zile cu două sau mai multe valuri de căldură a fost de șapte ori mai mare, crescând la aproximativ 143 de la 20, adică aproape fiecare zi din mai până în septembrie.

În timp ce încălzirea globală face căldura extremă ceva mai comun la nivel mondial, este necesară o analiză mai profundă pentru ca oamenii de știință să știe dacă anumite evenimente meteorologice sunt mai probabile sau mai intense din cauza încălzirii produse de om. O echipă de cercetători care au studiat căldura devastatoare din această primăvară din India a descoperit că schimbările climatice au făcut ca probabilitatea de apariție a acestui fenomen să fie de 30 de ori mai mare.

Studiul a mai constatat că aceste valuri de căldură concomitente au afectat zone mai mari și au devenit mai severe până în anii 2010, cu intensități de vârf care au fost cu aproape o cincime mai mari decât în anii 1980. În zilele cu cel puțin un val mare de căldură undeva în emisfera nordică, existau în medie 3,6 astfel de fenomene pe zi, a descoperit studiul citat.

Aceste creșteri „dramatice” au fost o surpriză, a spus Deepti Singh, un climatolog la Universitatea de Stat din Washington și autor al studiului.

Dr. Singh și coautorii studiului au analizat, de asemenea, unde, în timpul acestor patru decenii, au avut loc cel mai frecvent valuri de căldură concomitente. Un model a ieșit în evidență: valuri mari de căldură simultane au lovit părți din estul Americii de Nord, Europa și Asia Centrală și de Est din ce în ce mai des între 1979 și 2019 – „mai mult decât ne-am aștepta doar prin efectul încălzirii globale”, a povestit dr. Singh.

Studiul nu a încercat să prezică dacă valurile de căldură care se încadrează în acest model vor deveni mai frecvente pe măsură ce încălzirea globală continuă, a spus ea.

Oamenii de știință lucrează pentru a stabili modul în care șerpuirea curenților-jet, care influențează de mult timp modelele meteorologice pentru miliarde de oameni, s-ar putea schimba în această eră a încălzirii. Un factor este încălzirea rapidă a Arcticii, care restrânge diferența de temperaturi dintre benzile nordice și sudice ale emisferei nordice. Modul în care acest lucru ar putea afecta vremea extremă este încă o chestiune în dezbatere.

Dar acele diferențe de temperatură sunt forțe cheie care produc vânturile ce mențin sistemele meteorologice în mișcare în jurul planetei. Pe măsură ce diferențele de temperatură se reduc, acești curenți de aer ar putea încetini, a spus Kai Kornhuber, un cercetător în climă de la Observatorul Pământului Lamont-Doherty de la Universitatea Columbia. Aceasta înseamnă că fenomenele extreme, cum ar fi valurile de căldură și ploile abundente, vor dura probabil mai mult.

„Cu cât durează mai mult un val de căldură, cu atât împingi mai mult sistemele naturale și societale mai la margine”, a spus dr. Kornhuber.

Schimbările climatice înseamnă deja că lumea va vedea mai multe fenomene meteorologice extreme și mai multe extreme care vor avea loc simultan, a spus el. „Aceste traiectorii și fluxuri se schimbă, vor acționa suplimentar”, a spus el, „și ar face extremele și mai severe și chiar mai frecvente”. Temperaturile cresc pe tot globul și bat recorduri peste tot.

O treime din SUA a fost sub avertismente de căldură excesivă la începutul verii deoarece domurile de înaltă presiune care țin captiv aerul cald – cunoscute și ca domuri de căldură – au dus la temperaturi de 100°F în regiunile de sud și sud-vest ale SUA.

Lucrurile nu stau mult mai bine peste Atlantic. Oamenii de știință spun că, din cauza schimbărilor climatice, Madrid, Paris, Roma și Londra vor fi acoprite de propriile domuri de căldură. Franța tocmai a înregistrat cea mai fierbinte lună mai din istoria meteorologiei franceze și cea mai avansată temperatură de 40°C din istorie pentru luna iunie.

„Schimbarea climei schimbă cu adevărat regulile când vine vorba de valuri de căldură. Au crescut în frecvență, intensitate și durată în întreaga lume din cauza arderii combustibililor fosili”, a declarat pentru revista Fortune Friederike Otto, climatolog și profesor la programul global de știință a climei de la Universitatea din Oxford.

Ea observă că multe studii au găsit că valurile de căldură au crescut în frecvență cu un factor de 100 sau mai mult din cauza schimbărilor climatice cauzate de oameni, remarcând sumbru că „valurile de căldură sunt, de asemenea, cele mai mortale evenimente meteorologice extreme din Europa”.

Valurile de căldură cresc în frecvență și ca număr de decese provocate în Europa, America, Africa și Asia, ca rezultat direct al schimbărilor climatice produse de om. Și pe măsură ce valurile de căldură devin normalitatea pentru vară, ar putea transforma totul, de la sănătate la venituri.

Deși au existat valuri de căldură în trecut, oamenii de știință spun că, dacă încălzirea globală nu este frânată, valurile de căldură record actuale vor deveni o normalitate vara.

„Valurile de căldură nu sunt un fenomen nou, dar amprenta schimbărilor climatice este pe toate aceste noi recorduri de căldură”, a declarat pentru Fortune Scott Duncan, un meteorolog din Scoția.

Valurile de căldură din Europa au împins cererea de energie electrică din cauza folosirii aparatelor de aer condiționat, dar prețurile pentru această energie în Franța și Germania sunt deja la cote record, relatează Bloomberg. Aceasta înseamnă că oamenii ar putea fi nevoiți să aleagă între supraîncălzire și plata facturilor.

Oamenii de știință au încercat de ani de zile să analizeze modul în care viața într-o lume mai fierbinte ne poate distruge corpurile.

„Nu știm care sunt consecințele pe termen lung ale traiului în care te trezești în fiecare zi leorcă și muncești timp de trei ore într-o căldură aproape mortală, transpiri ca un nebun și apoi de a te întorci acasă”, a explicat recent Matthew Huber, un climatolog la Universitatea Purdue.

Căldura excesivă a fost corelată cu insuficiență cardiovasculară și renală, hipertensiune arterială, astm și scleroză multiplă. S-a descoperit că dăunează organelor și celulelor, precum și ADN-ului nostru. Căldura extremă afectează, de asemenea, funcțiile motorii, perturbă somnul și este legată de criminalitate, anxietate, depresie și sinucidere.

În lumina recentelor valuri de căldură, guvernele din întreaga lume au început să anuleze evenimente și să stabilească noi politici pentru a ține oamenii în siguranță. Concerte și adunări publice mari au fost suspendate în Bordeaux, Franța. Districtele școlare din SUA au anulat cursurile sau au trecut la program redus pentru a evita orele fierbinți.

Căldura afectează și animalele. Se estimează că 2.000 de vaci au murit în Kansas într-o singură zi, înăbușite de căldură.

Dar, deși căldura devine din ce în ce mai extremă, avertizarea oamenilor că vine vreme periculoasă este dificilă.

„Este greu să-i faci pe oameni să reacționeze în mod adecvat atunci când vorbești despre ceva fără precedent în viața lor sau a bunicilor lor”, spune Duncan.

Valurile extreme de căldură adaugă, de asemenea, presiune asupra piețelor de mărfuri deja volatile și au un impact asupra aprovizionării mondiale cu alimente și combustibili.

Invadarea Ucrainei și perturbarea ulterioară a piețelor de grâu și gaze naturale au contribuit la accelerarea inflației globale la cele mai înalte niveluri înregistrate în ultimele decenii.

Valurile de căldură din Europa au împins cererea de energie electrică din cauza folosirii aparatelor de aer condiționat, dar prețurile pentru această energie în Franța și Germania sunt deja la cote record, relatează Bloomberg. Aceasta înseamnă că oamenii ar putea fi nevoiți să aleagă între supraîncălzire și plata facturilor.

Există, de asemenea, riscul ca recoltele de cereale din Franța, Spania și Portugalia să fie restrânse și mai mult din cauza căldurii, potrivit analistului agricol Agritel din Paris. Există, de asemenea, teama că se poate repeta ce s-a întâmplat în India, care a interzis exporturile de grâu după ce valurile de căldură din nord au distrus culturile.

Și, pe lângă temerile economice globale, întreprinderile mici găsesc, de asemenea, valurile de căldură dificil de gestionat, mai ales când caută să recupereze pierderile cauzate de pandemie.

„Iunie este una dintre cele mai bune luni pentru noi, așa că un val de căldură în acest moment nu este bun pentru afaceri”, a declarat Daniel Benito, managerul cafenelei Terraza Colon din Madrid. „Este pur și simplu imposibil să planifici și să conduci o afacere cu o vreme atât de extremă”, a spus el. Cine să mai iasă la bere sau la o cafea în oraș când asfaltul se topește.